ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4048/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul D.G. a chemat în judecată la data de 22 octombrie 2003, pe pârâta SC M.S. SRL, solicitând rezoluțiunea contractului de vânzare – cumpărare, încheiat la 17 iunie 2002 și evacuarea acesteia din spațiul ce a făcut obiectul vânzării – cumpărării. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prețul vânzării a fost de 23.000 dolari S.U.A., din care 5.500 dolari S.U.A. sau achitat la data vânzării, diferența urmând a fi plătită în termen de 5 luni de la data încheierii contractului, în rate lunare de 3.500 dolari S.U.A., solicitându-se înscrierea în cartea funciară a privilegiului rest de preț.

Prin sentința nr. 6263 din 8 iulie 2004 a Tribunalului Constanța, a admis în parte acțiunea reclamantului, a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare – cumpărare, repunerea părților în situația anterioară în sensul evacuării pârâtei din imobilul situat în Constanța, Str. Brizei și s-a respins ca rămasă fără obiect cererea de repunere a părților în situația anterioară în ceea ce privește obligarea reclamantului la restituirea prețului plătit. Instanța a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1020 și art. 1021 C. civ., în raport de care sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea sancțiunii rezolutorii și anume dreptul vânzătorului de a solicita rezoluțiunea vânzării, în temeiul art. 1365 C. civ.

De asemenea, s-a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, referitoare la dreptul exclusiv al administratorului judiciar de a menține ori denunța contractul de vânzare – cumpărare, deoarece contractul de vânzare – cumpărare, al unui imobil nu este un contract în curs de executare, dacă transferul dreptului de proprietate a operat înainte de deschiderea procedurii, chiar dacă obligațiile principale ale cumpărătorului (beneficiarul transmisiunii) s-au executat și că în cursul procesului, reclamantul a restituit pârâtei suma de 184.425.000 lei. Pârâta SC M.S. SRL prin lichidator judiciar SC F.F.C.

SRL Constanța, a declarat apel împotriva sentinței nr. 6263 din 8 iulie 2004 a Tribunalului Constanța, susținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 51 din Legea nr. 64/1995 republicată, modificată și completată, potrivit cărora administratorul poate să mențină sau să denunțe orice contract atâta timp cât aceste contracte nu vor fi executate în totalitate sau substanțial, de către toate părțile implicate. Prin decizia nr. 353 din 6 decembrie 2004, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă, reținând că nu este un contract în curs de executare, transferul dreptului de proprietate a operat la data de 17 iunie 2002, deci anterior deschiderii procedurii reorganizării judiciare și a falimentului prevăzută de Legea nr. 64/1995, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 republicată și modificată.

Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei nr. 353 din 6 decembrie 2004 a Curții de Apel Constanța, susținând că decizia este dată cu aplicarea greșită a legii, că potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, rezoluțiunea contractului se poate produce fie printr-o manifestare expresă de voință a administratorului, fie tacit prin necomunicarea răspunsului la cererea celeilalte părți contractante. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 40 4 din Legea nr. 64/1995, dacă la data deschiderii procedurii falimentului, cererea legal formulată, a fost primită de instanța competentă, cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii, aceasta este opozabilă terților, are efect față de masa creditorilor.

Cum reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată la data de 22 octombrie 2003, iar procedura reorganizării judiciare și a falimentului a fost declanșată prin sentința nr. 8229 din 10 decembrie 2003 a Tribunalului Constanța. Ca atare, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, referitoare la dreptul exclusiv al administratorului judiciar de a menține ori denunța contractul de vânzare – cumpărare, astfel că recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC M.S. SRL, prin lichidator judiciar SC F.F.C. SRL Constanța, împotriva deciziei nr. 353 din 6 decembrie 2004 a Curții de Apel Constanța, secția comercială maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 30 iunie 2005.