ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.03.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1580/2006

HOTĂRÂRE
10.03.2006
CAMERĂ
penal
RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză 
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1580/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin încheierea din 12 ianuarie 2006,

Curtea de Apel Iași, secția penală, a admis cererea de amânare formulată de

apărătorul petentului C.M. în vederea studierii dosarului și pentru pregătirea

apărării și a fixat termen pentru soluționarea cauzei la data de 26 ianuarie

2006.

Împotriva acestei încheieri,

petentul, prin reprezentant legal C.M. a declarat recurs, considerând că în mod

nelegal instanța nu s-a pronunțat prin încheiere asupra cererii de extindere a

procesului penal cu privire la alte persoane și „nu a motivat respingerea, lăsând

problema în suspensie”.

Înalta Curte constată că recursul

declarat este inadmisibil.

Conform art. 385

1

alin. (2)

C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau

decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate

separat cu recurs.

Or, împotriva încheierilor prin care

s-a dispus amânarea cauzei, dispozițiile Codului de procedură penală nu prevăd

calea separată a recursului, ci doar, conform art. 361 alin. (2) din acest cod,

posibilitatea atacării lor numai odată cu fondul.

Prin urmare, constatând că împotriva

încheierii atacate nu există calea recursului, Înalta Curte va respinge, ca

inadmisibil, recursul, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a)

teza a doua C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul petent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat în cuantum de 30 RON.

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de petiționarul C.M., prin reprezentantul legal C.M., împotriva Încheierii

din 12 ianuarie 2006 a Curții de Apel Iași, secția penală, pronunțată în

dosarul nr. 7114/2005.

Obligă recurentul petiționar la

plata sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10

martie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-07-05
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4322/2006
dintre cele în care se referă art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., el nu putea fi atacat în cadrul procedurii speciale instituite prin art. 278 și următoarele C. proc. pen. Folosind o cale de atac care nu est prevăzută în acest caz de lege,
ÎCCJ 2006-02-13
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 69/2006
în anulare, iar împotriva acestor din urmă decizii, a formulat noi recursuri. Invariabil, petenta a solicitat atașarea dosarului de fond. Așadar, excepția se constată a fi inadmisibilă, în sensul că nu îndeplinește cerințele art. 29 alin. (
ÎCCJ 2006-01-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 163/2006
nefondat recursul. S-a reținut că petiționarul a depășit termenul prevăzut de lege pentru a se adresa instanței cu plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., împotriva rezoluțiilor de neîncepere a urmăririi penale astfel
ÎCCJ 2006-01-20
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 369/2006
va acestei decizii a Curții de Apel Iași, condamnata Z.G. a formulat contestație în anulare și a invocat dispozițiile art. 386 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen. Prin decizia penală nr. 717 din 7 noiembrie 2005, Curtea de Apel Iași a res
ÎCCJ 2004-07-01
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 188/2006
.U.G. nr. 55/2004, cu privire la încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare, pronunțată ulterior datei de 1 iulie 2004, legea procesuală nu mai prevede excepția atacării acesteia, separat, cu recurs. Or, recunoașterea unei căi de
Sursă