ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5081/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

24 aprilie 2000, reclamanta Asociația de Proprietari Bloc B2 cu sediul în

București, prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâta O.F., pentru

ca prin hotărârea ce se va pronunța, aceasta să fie obligată să predea

comitetului asociației toate actele contabile pe care le deține fără temei

legal, conform hotărârii judecătorești din 4 noiembrie 1998, plus daune

cominatorii de 50.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data

pronunțării, 4 noiembrie 1998, și până la executarea în fapt.

Ulterior, reclamanta și-a precizat

acțiunea, arătând că pârâta a predat actele până în luna martie 1998, rămânând

de restituit actele deținute până în luna februarie 1999, când a expirat

perioada de funcționare a sa.

Fiind astfel investită, Judecătoria

sectorului 3 București, prin sentința civilă nr. 6223 din 19 septembrie 2003 a

respins acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanta nu a dovedit că pârâta deține documente contabile

pentru perioada imediat următoare pronunțării sentinței civile nr. 10.204 din 4

noiembrie 1998 a Judecătoriei sectorului 3 București, hotărâre prin care pârâta

O.F. a fost obligată să predea acte contabile deținute până la data pronunțării

acestei hotărâri.

Apelul formulat de reclamantă

împotriva hotărârii primei instanțe a fost respins ca nefondat de Curtea de

Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 469 din 24 martie 2004.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.

proc. civ.

Susține, astfel că hotărârea atacată

se sprijină pe motive străine de natura pricinii, că instanța de apel a

interpretat greșit actul juridic dedus judecății, respectiv cererea de chemare

în judecată depusă în apel la fila 17 din care rezultă că pârâta nu a predat

nici un act contabil din cele solicitate în prezenta acțiune.

Prin motivul întemeiat pe pct. 9 al

art. 304 C. proc. civ., susține că hotărârea este lipsită de temei legal, fără

însă ca recurenta-reclamantă să precizeze ce anume dispoziții legale ar fi

încălcat instanța de apel. Arată că prin întâmpinarea depusă în apel pârâta

recunoaște implicit că deține actele contabile aferente perioadei martie 1998–februarie

1999 și că, prin manopere dolosive și repetate plângeri și sesizări, aceasta a

încercat să ascundă delapidarea unor importante sume de bani.

Recursul este nefondat.

Referitor la prima critică, aceasta

nu poate fi primită, în condițiile în care, raportându-se la motivele invocate,

instanța de apel a motivat hotărârea în mod clar, precis și necontradictoriu,

așa încât, nu se poate susține că motivarea este străină de natura pricinii.

De altfel, în mod just instanța de

apel a confirmat soluția instanței de fond, în condițiile în care reclamanta nu

a dovedit că pârâta deține documente contabile pentru perioada imediat

următoare pronunțării sentinței civile nr. 10.204 din 4 noiembrie 1998 a

Judecătoriei sectorului 3 București.

Nici cea de a doua critică nu poate

fi primită, în condițiile în care cererea de chemare în judecată (fila 17 dosar

apel) prin care pârâta a chemat în judecată pe reclamantă pentru ca aceasta

să-i plătească contravaloarea muncii depuse în asociație pe perioada februarie–iulie

1999, nu are legătură cu cererea ce formează obiectul prezentei judecăți, așa

încât, în mod just instanța de apel nu a supus-o analizei.

În fine, ultimul motiv de recurs

întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu poate fi

analizat, întrucât recurenta-reclamantă nu precizează ce anume dispoziții

legale ar fi încălcat instanța de apel, iar susținerile recurentei în sensul că

pârâta ar fi folosit manopere dolosive pentru a ascunde eventuale sustrageri de

bani din gestiunea asociației nu se circumscriu pct. 9 din textul art. 304 C.

proc. civ.

Drept urmare, în raport de

considerentele expuse și constatând legalitatea hotărârii atacate, recursul

declarat în cauză se privește ca nefondat și va fi respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

ca nefondat recursul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari bloc B2 București

împotriva deciziei nr. 469 din 24 martie 2004 a Curții de Apel București, secția

a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 10 iunie 2005.