CtEDO 22.06.2006 Auto

LANA c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
22.06.2006
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
LANA c. ITALIE (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA FINALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 59904/00 prezentate de Carlo LANA împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 22 iunie 2006 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič președintele Hedigan Caflisch Zagrebelsky Gyulumyan Myjer, Ziemel, judecători și grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 26 ianuarie 2000, având în vedere decizia parțială din 22 mai 2003, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, Carlo Lana, este un resortisant italian născut în 1949 și rezident în Rivarolo Mantovano (Mantou). Guvernul pârât este reprezentat de agentul său, dl I.M. Braguglia, și de co-agentul său, dl F. Crisafolli. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1994, reclamantul a făcut obiectul unui control fiscal. La sfârșitul acestui control, la 16 decembrie 1994, Biroul de contribuții al Bozzolo a ordonat reclamantului plata unei sume cu titlu de taxe neplătite și a unei sume cu titlu de sancțiuni. Reclamantul a introdus un prim recurs în fața comisiei fiscale din Mantua pentru a contesta existența neregulilor reprobabile. 1996, Comisia fiscală din Mantua a respins acțiunea și l-a condamnat pe reclamant să plătească o sumă cu titlu de impozit. Reclamantul a solicitat această decizie. Printr-o decizie din 25 iunie 1998, comisia fiscală din Milano a respins recursul. Reclamantul nu s-a ocupat de casare și a plătit impozitele datorate. În ceea ce privește sancțiunile pecuniare aplicate și care nu au fost încă plătite, reclamantul a solicitat administrației fiscale să efectueze un nou calcul, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 472 din 1997. Această cerere nu mai târziu de 7 august. 2000, administrația fiscală a inițiat o procedură de executare și notifie la reclamant un ordin de plată pentru suma datorată în temeiul sancțiunilor. Reclamantul a introdus o acțiune în opoziție în fața comisiei fiscale din Mantua, susținând că, în conformitate cu Legea nr. 472 din 1997, suma care trebuia plătită în temeiul sancțiunilor era mai mică decât cea solicitată de administrație. Printr-o decizie din 27 februarie 2001, depusă la grefa din 7 mai 2001, Comisia fiscală din Mantua a primit recursul reclamantului și a declarat că cheltuielile erau compensate. GRIEF Invochează art. 1 din Protocolul nr. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge că nu a fost rambursat cheltuielile suportate în cea de-a doua procedură fiscală. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. cu dispozițiile Convenției, pe motiv că obiecțiile reclamantului ies din domeniul de aplicare al convenției. În al doilea rând, acesta susține că, deși instanțele fiscale sunt libere să se pronunțe asupra repartizării cheltuielilor fără a fi necesar să își motiveze decizia, reclamantul ar fi putut să se opună deciziei din 27 februarie 2001 a Comisiei fiscale de la Mantua și să conteste repartizarea cheltuielilor de procedură. Pe fond, guvernul observă că marja de apreciere lăsată instanțelor fiscale de dreptul național este în conformitate cu dreptul statelor de a reglementa utilizarea bunurilor în sensul celui de-al doilea paragraf al Protocolului nr. 1. Această dispoziție nu ar fi, prin urmare, încălcată, nici art. 6 din Convenție. Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale, Convenția nu garantează unui inculpat achitat ulterior dreptul de a-și rambursa cheltuielile pe care le-a prezentat în cadrul procedurii penale inițiate împotriva sa (Lutz c. Germania, Hotărârea din 25 august 1987, seria A n 123, p. 25, § 59, Minelli c. Elveția, Hotărârea din 25 martie 1983, seria A n 62, p. 17, §§ 34-35, Masson și Van Zon c. Țările de Jos , Hotărârea din 28 septembrie 1995, seria A n 327-A, p. 19, § 49, și Yassar Hussain c. Regatul Unit, n 8866/04, 7 martie 2006, § 21). A fortiori , Curtea consideră că Convenția nu garantează dreptul la rambursarea cheltuielilor suportate în cadrul unei proceduri fiscale. În consecință, trebuie reținută prima excepție a guvernului și că cererea trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 alin. (3) din Convenție ca fiind incompatibilă cu dispozițiile Convenției. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară restul cererii inadmisibile. Vincent B erger Bošjan M. Zupančič Premier Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2003-05-22
0,97
LANA contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 59904/00 présentée par Carlo LANA contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 mai 2003 en une chambre composée de M. C
CtEDO 2006-07-11
0,93
PASTORINO ET AUTRES c. ITALIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 17640/02 présentée par Carlo PASTORINO et autres contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 11 juillet 2006 en une chambre compo
CtEDO 2000-01-25
0,93
AFFAIRE M. c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE M. c. ITALIE (Requête n° 40940/98) ARRÊT STRASBOURG 25 janvier 2000 DÉFINITIF 25/04/2000 En l’affaire M. c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant en une chambre composée de
CtEDO 2001-04-11
0,93
LIMATOLA contre l'ITALIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 56204/00 présentée par Giovanni Limatola contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 11 avril 2001 en une chambre composée de MM.
CtEDO 2000-09-26
0,93
E.I. contre l'ITALIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 48422/99 présentée par E.I. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 26 septembre 2000 en une chambre composée de M. J.-P. Cost
Sursă