ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5339/2005

Deliberând asupra recursului de

față:

Reclamanta debitoare SC E. SRL a

formulat contestație la executarea sentinței comerciale nr. 1476 din 25

ianuarie 2001 a Judecătoriei Alexandria, titlul executoriu al executorului

judecătoresc M.M., privind pe creditoarea C.M.U.A.

Motivându-și cererea reclamanta

arată că sentința nu a rămas definitivă și în ea se face referire la un alt

imobil care se execută silit în realitate.

Tribunalul Teleorman, prin sentința

civilă nr. 505 din 17 mai 2004 a admis contestația la executare, a înlăturat ca

premature formele de executare și a obligat-o pe creditoare la 5.000.000 lei

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință

instanța de fond a reținut că hotărârea nu este irevocabilă astfel încât

cererea de executare este prematură.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel creditoarea susținând că hotărârea a fost pronunțată de o

instanță necompetentă, iar sentința care a fost luată în considerare de

instanța de fond nu are nici o legătură cu titlul executor în baza căruia s-a

pornit executarea, astfel că în mod greșit au fost înlăturate ca premature

formele de executare.

Curtea de Apel București, prin

decizia nr. 80 din 28 ianuarie 2005 a admis apelul creditoarei, a schimbat în

tot sentința și a respins contestația la executare ca nefondată.

S-a reținut că sentința civilă nr. 1476

din 25 octombrie 2001, care reprezintă titlu executoriu este irevocabilă, iar

celelalte sentințe sunt fără relevanță în cauză.

Această decizie a fost atacată cu

recurs de către debitor care susține motivele, prevăzute de art. 304 pct. 3, 6,

7 și 9 C. proc. civ.

Se susține că Judecătoria Alexandria

era competentă să soluționeze contestația la executare nefiind o contestație la

titlu. Pe de altă parte s-a dat ceea ce nu s-a cerut întrucât sentința civilă nr.

1476/2001 a Tribunalului Teleorman s-a bazat pe O.G. nr. 5/2001 (o creanță

născută dintr-un contract de vânzare cumpărare) iar sentința nr. 1676/2003

rezulta dintr-un partaj.

Este criticată hotărârea ca

interpretând greșit actul dedus judecății, deoarece s-a pronunțat asupra

executării silite ce avea la bază sentința nr. 1476/2001 dar aceasta fusese

atacată separat.

De asemenea contestația viza

înlăturarea formelor de executare realizate în baza sentinței civile nr. 1676

din 23 iunie 2003.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Prin acțiune s-a contestat

executarea sentinței comerciale nr. 1476 din 21 octombrie 2001 a Judecătoriei

Alexandria motivat de faptul că aceasta nu este definitivă.

De asemenea și procesul verbal

încheiat de executorul judecătoresc la data de 11 februarie 2004 privește

același titlu executoriu, respectiv sentința comercială nr. 1476 din 25

octombrie 2001. Această sentință este pronunțată de Tribunalul Teleorman și nu

de Judecătoria Alexandria așa cum greșit motivează contestatorul.

Față de această împrejurare

competența de soluționare a fost respectată, întrucât în realitate se contestă

executarea sentinței tribunalului nefiind întemeiat motivul de recurs, prevăzut

de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

Nici critica referitoare la

judecarea a altceva decât ce s-a cerut nu este întemeiată deoarece s-a formulat

contestație la executare împotriva sentinței nr. 1476/2001 a Tribunalului

Teleorman și s-a judecat această cerere.

Faptul că debitoarea intenționa să

înlăture cu această contestație formele de executare realizate în baza titlului

executoriu reprezentat de sentința nr. 1676 din 23 iunie 2003, nu poate fi

considerată ca o depășire a limitelor investirii de către instanța de fond.

Așadar nu este întemeiată nici

critica privind art. 304 pct. 6 C. proc. civ.

Pentru aceleași motive recurenta

apreciază că a fost interpretat greșit actul dedus judecății instanța de apel

apreciind că a fost investită cu o contestație împotriva executării silite

bazate pe sentința nr. 1476/2001, când contestația viza înlăturarea formelor de

executare bazate pe sentința nr. 1676 din 23 iunie 2003.

Nici reformulată astfel pentru a se

încadra în dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., critica nu este fondată

pentru că intenția trebuie să se regăsească în cererea formulată la instanța de

fond.

Acțiunea este formulată clar ca o

contestație la executarea sentinței comerciale nr. 1476 din 21 octombrie 2001,

așa cum se menționează expres la dosarul de fond nr. 889/2004, motiv pentru

care va fi apreciată ca neîntemeiată și critica bazată pe art. 304 pct. 8 C.

proc. civ.

Negăsindu-se întemeiate nici unul

dintre motivele de recurs, urmează ca acesta să fie respins ca nefondat

recursul debitoarei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de debitoarea SC E. SRL Alexandria, împotriva deciziei nr. 80 din 28

ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 9 noiembrie 2005.