ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3642/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3642/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 722

din 18 decembrie 2003, Tribunalul Constanța a respins cererea formulată de

inculpata T.H. privind restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul

Constanța, pentru refacerea urmăririi penale, ca nefondată.

S-a respins cererea de

schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A.P. din infracțiunea

prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea

prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 334 C. proc.

pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice privind pe inculpații B.K. și

S.I. pentru fiecare, din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 2 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, a condamnat

pe inculpatul B.R. la pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 65, raportat la

art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani,

după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive cu începere de la 6

noiembrie 2002 la zi.

În baza art. 350 alin. (1)

C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării inculpatului.

În baza art. 2 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) alin. (2),

raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.P. la

pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive cu începere de la 6

noiembrie 2002 până la 13 martie 2003.

În baza art. 350 alin. (1)

C. proc. pen., s-a dispus arestarea inculpatului la rămânerea definitivă a

prezentei hotărâri.

În baza art. 117 C. pen.,

raportat la art. 112 lit. e) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului A.P.

de pe teritoriul României, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000 au fost condamnați inculpații B.K. și S.I. fiecare la câte o pedeapsă

de câte 3 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata a câte unui

termen de încercare de 5 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii

aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani, calculat în

condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc.

pen., s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.,

referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării

pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată pentru fiecare inculpat, perioada arestării

preventive cu începere de la 7 noiembrie 2002 până la 3 aprilie 2003.

În baza art. 117 C. pen.,

raportat la art. 112 lit. e) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpaților B.K.

și S.I. de pe teritoriul României, la rămânerea definitivă a prezentei

hotărâri.

În baza art. 145 C. proc.

pen., s-au respins cererile formulate de inculpații B.K. și S.I. de

încuviințare a părăsirii României în perioada 25 decembrie 2003 – 25 ianuarie

2004.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000 a fost condamnat inculpatul P.A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni

închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de

încercare de 4 ani și 6 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii

aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani, calculat în

condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc.

pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.,

referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării

pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 7 noiembrie

2002 la 13 decembrie 2002 și de la 24 august 2003 la 21 octombrie 2003.

În baza art. 160

5

alin. (4) lit. d) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul P.A. a

cauțiunii depusă în sumă de 150 milioane lei conform recipisei C.E.C. nr.

122327 din 27 noiembrie 2002.

În baza art. 117 C. pen.,

raportat la art. 112 lit. e) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului P.A.

de pe teritoriul României, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 145 C. proc.

pen., s-a respins cererea formulată de inculpatul P.A. de încuviințare a

părăsirii României în perioada 25 decembrie 2003 – 25 ianuarie 2004.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000 a fost condamnat inculpatul T.C.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de

încercare de 4 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la

care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani, calculat în condițiile art. 82

C. pen.

În baza art. 359 C. proc.

pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.,

referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării

pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 7 noiembrie

2002 la 2 decembrie 2002.

În baza art. 117 C. pen.,

raportat la art. 112 lit. e) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului T.C.M.

de pe teritoriul României, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 2 alin. (1) din

Legea nr. 143/2000 și art. 16 din Legea nr. 143/2000 a fost obligat inculpatul

P.D. la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de

încercare de 3 ani și 6 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii

aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani, calculat în

condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc.

pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.,

referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării

pedepsei.

În baza art. 2 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) alin. (2),

raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.C. la pedeapsa

de 7 ani închisoare.

În baza art. 65, raportat la

art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani,

după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 14 noiembrie

2002 până la 3 aprilie 2003.

În baza art. 350 alin. (1)

C. proc. pen., s-a dispus arestarea inculpatului la rămânerea definitivă a

prezentei hotărâri.

În baza art. 2 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) alin. (2),

raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata T.H. la pedeapsa

de 7 ani închisoare.

În baza art. 65, raportat la

art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani,

după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 8 noiembrie

2002 până la 3 aprilie 2003.

În baza art. 350 alin. (1)

C. proc. pen., s-a dispus arestarea inculpatei T.H. la rămânerea definitivă a

prezentei hotărâri.

În baza art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpata

T.H., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen.

În baza art. 17 alin. (1) și

art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la

inculpatul B.R. și distrugerea a 267 comprimate MDMA, a 260 comprimate MDMA, a

1010 grame cannabis, rămase după efectuarea analizelor de laborator.

S-a dispus confiscarea de la

inculpatul A.P. și distrugerea a 63 comprimate MDMA și 50 grame cannabis,

rămase după efectuarea analizelor de laborator.

S-a dispus confiscarea de la

inculpații B.K. și S.I. și distrugerea a 245,700 grame cannabis și două linguri

cu urme de heroină, rămase după efectuarea analizelor de laborator.

În baza art. 17 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de

la inculpatul B.R. a sumelor de 410 dolari S.U.A. și 290 Euro, depuse la B.N.R.,

sucursala Constanța.

S-a dispus confiscarea

specială în folosul statului de la inculpata T.H. a sumelor de 1.000 dolari S.U.A.

și 20 Euro, depuse la B.N.R., sucursala Constanța.

S-a dispus confiscarea

specială în folosul statului de la inculpatul C.C. a sumei de 2.300 dolari S.U.A.

depusă la B.N.R., sucursala Constanța.

Onorariul traducătorului de

limbă greacă, în sumă de 600.000 lei pentru termenul din 11 decembrie 2003 s-a

avansat din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. (2)

C. proc. pen., au fost obligați inculpații B.R., T.H., C.C., P.D. și T.C.M.,

fiecare la plata a câte unei sume de 2.500.000 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare în folosul statului.

Au fost obligați inculpații

A.P., B.K., S.I., P.A. la plata sumei de câte 4.300.000 lei, din care suma de

câte 1.800.000 lei reprezentând onorariul de traducător, în total suma

7.200.000 lei a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel,

s-a reținut următoarea situație de fapt:

După anul 1990, teritoriul

României, datorită poziției sale geografice, a devenit o verigă importantă a

„Rutei Balcanice” de traficare a drogurilor, fiind angrenat în tranzitul

stupefiantelor spre vestul Europei și în ultimii ani, o piață de desfacere,

consumul de droguri luând o amploare deosebită, în special în rândul tinerilor.

La începutul lunii

septembrie 2002, între inculpații B.R. și C.C. a intervenit o înțelegere cu

privire la achiziționarea a 2 kg de cannabis din București și revânzarea

drogurilor în Constanța în scopul obținerii în mod ilicit de profit.

Conform convenției,

cannabisul urma să fie luat pe datorie de către B.R. care, după revânzare

trebuia să-i achite lui C.C., în total suma de 16.000 dolari S.U.A., finanțarea

traficului fiind asigurată de către acesta din urmă.

În scopul arătat, în

perioada amintită, aflându-se în Constanța, C.C. a purtat o convorbire

telefonică în prezența lui B.R., cu o persoană căreia i s-a adresat cu apelativul

de T., cu care a discutat despre împrejurările concrete și persoana de legătură

de la care vor fi preluate drogurile.

La scurt timp, B.R. s-a

deplasat în București, unde a doua zi, după o prealabilă înțelegere, s-a

revăzut la un restaurant cu specific italienesc, cu inculpatul C.C., care a

venit la întâlnire în prezența martorei B.D.

Cu această ocazie, C.C. i-a

înmânat suma de 2.000 Euro lui B.R., care în ziua următoare i-a remis-o

inculpatei T.H.

B.R. s-a întâlnit cu T.H. în

zona Operei din București, situată în vecinătatea imobilului acesteia, care l-a

condus pe inculpat în garajul din curtea locuinței sale, din Splaiul

Independenței nr. 111, unde i-a înmânat cele 2 kg de cannabis în schimbul sumei

convenite.

Ulterior, la începutul

săptămânii 28.10 – 03 noiembrie 2002, după o prealabilă înțelegere, B.R. s-a

întâlnit cu A.P. la Restaurantul B. din Constanța, cei doi fiind amici. Cu

această ocazie, căpitanul grec și-a exprimat dorința de a cumpăra un număr de

300 pastile Extasy și cantitatea de 100 grame cannabis.

De la restaurant s-au

deplasat cu un taxi, până la locuința inculpatului B.R., de pe B-dul Tomis,

acesta din urmă urcând în imobil de unde a revenit, având asupra sa cannabisul

care făcea obiectul tranzacției.

În continuare, cei doi s-au

deplasat cu taxiul la locuința inculpatului A.P., situată în Constanța. În

apartament, B.R. i-a înmânat cannabisul cetățeanului grec de la care a primit

pe loc, suma de 200 dolari S.U.A., cu plată parțială. B.R. a luat legătura

telefonic cu inculpatul C.C., întâlnindu-se în Barul L.M. din Constanța, ocazie

cu care acesta din urmă a fost de acord cu propunerea de a face rost de Extasy,

condiționând însă achiziționarea unui număr minim de 1000 pastile.

Ulterior, după discuții

purtate telefonic, în ziua de 31 octombrie 2001, B.R. s-a deplasat la locuința

inculpatului A.P., ocazie cu care a mai primit de la cetățeanul grec suma de

150 dolari S.U.A. în contul cannabisului vândut, cei doi negociind prețul de

1500 dolari S.U.A. pentru cele 300 pastile Extasy și înțelegându-se cu privire

la eventuala deplasare în București.

În ziua următoare, în apartamentul

din strada Primăverii i-a înmânat suma de 1200 dolari S.U.A. lui B.R., care s-a

deplasat la Barul L.M., dându-i valuta inculpatului C.C.

Cu aceeași ocazie, C.C. a

purtat o nouă convorbire telefonică cu numitul T. stabilind locul de întâlnire

și omul de legătură, în persoana inculpatei T.H.

La scurt timp, tot în ziua

de 1 noiembrie 2002, B.R. și A.P. au plecat la București, transportul

efectuându-se cu autoturismului numitului A., cunoștință a cetățeanului grec,

care nu știa despre scopul deplasării celorlalți.

După sosirea în București,

cei trei au intrat în Restaurantul O., iar în jurul orei 17,00, B.R. s-a

deplasat la intersecția străzilor Dr. Staicovici și Splaiul Independenței, unde

s-a întâlnit cu T.H., intrând în autoturismul cu care inculpata a venit la

locul de întâlnire.

Cu această ocazie, T.H. l-a

încunștiințat că a făcut rost de Extasy, de tipul celor inscripționate cu

simbolurile E. și A.

În continuare, cei doi s-au

deplasat la un supermarket din Cartierul Cotroceni, de unde B.R. a cumpărat o

pungă de cadouri și o cutie cu bomboane HEIDI și, ulterior, în zona Eroilor,

inculpatul a cumpărat un buchet de flori. Aceste cumpărături au fost făcute de

către inculpat, pentru a se motiva în fața numitului A., căruia i-a precizat că

le va duce la o onomastică a unei prietene din Constanța.

Din zona Eroilor, cei doi

s-au deplasat până în parcarea Restaurantului O., unde s-au despărțit, B.R.

luând drogurile asupra lui.

Inculpatul a revenit în

restaurant și după ce a luat masa, s-a întors împreună cu A.P. și numitul A. în

Constanța.

În cursul cercetărilor s-a

stabilit că locuința unde, în cuprinsul denunțului A.P. și-a declarat

reședința, a fost închiriată de către inculpatul P.A., care a și locuit în ea,

în fapt.

Întrebat cu privire la

contractul de închiriere al apartamentului din str. Primăverii, A.P. a

recunoscut că a semnat acest contract, dar a motivat că, de fapt, el ar fi

închiriat locuința pentru un prieten de-al său, I.B., arătând că acesta ar fi

și proprietarul drogurilor descoperite în imobilul sus-menționat.

De asemenea, cu prilejul

confruntării dintre P.A. și A.P. din 5 decembrie 2002, acesta din urmă a menționat

că a închiriat apartamentul pentru I.B., un prieten de-al lui, student la

medicină, care s-a transferat de la Universitatea O. Constanța, în alt oraș, pe

care nu îl cunoaște, în cursul anului 2001.

Astfel, din probele

testimoniale administrate în cauză, rezultă că, în perioada 3 – 6 noiembrie

2002, B.K. și S.I. au pus la dispoziția celorlalți trei inculpați, cetățeni

greci, în locuințele din Aleea Mimozelor și Aleea Daliei, o parte din drogurile

pe care ei și le-au procurat anterior din Grecia (cannabisul) și București

(heroina), elemente de fapt ce rezultă din declarațiile acestora din data de 5

decembrie 2002.

Situația de fapt redată și

reținută de prima instanță a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă:

procese-verbale încheiate de către organele de poliție la datele de 24

octombrie 2002, 2 noiembrie 2002 și 4 noiembrie 2002; procesul-verbal de

constatare a infracțiunii flagrante; raportul de constatare a infracțiunii

flagrante; raportul de constatare tehnico-științifică cu nr. 116081 din 2 din 6

noiembrie 2002 privind pe P.D.; proces-verbal de cântărire din 6 noiembrie

2002, proces-verbal de percheziție domiciliară din 5 noiembrie 2002 privind pe

B.R.; raportul de constatare tehnico-științifică cu nr. 116081/1 din 6

noiembrie 2002 privind pe B.R.; procesul-verbal de cântărire și dovada de

predare; procesul-verbal de percheziție domiciliară din 6 noiembrie 2002

privind pe A.P. și planșa foto; raportul de constatare tehnico-științifică cu

nr. 116044/1 din 7 noiembrie 2002 privind pe A.P.; procesul-verbal de cântărire

și dovada de predare; contractul de închiriere fără număr dintre M.V. și A.P.;

procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a lui A.P. de către B.R. din 8

noiembrie 2002 și planșa foto; proces-verbal de ridicare de obiecte de la apartamentul

din str. Primăverii din 11 noiembrie 2002 și planșa foto; declarația martorului

M.V.; procesele-verbale de percheziție domiciliară și planșele foto din 6

noiembrie 2002 de la apartamentele din Al. Mimozelor și Al. Daliei;

proces-verbal de percheziție domiciliară din 7 noiembrie 2002 privind pe T.H.;

procesul-verbal de confruntare a inculpaților B.R. și T.H. din 8 noiembrie

2002; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 116144/3 și 116144/2,

ambele din 7 noiembrie 2002, privind substanțele descoperite în apartamentele

din Al. Mimozelor și Al. Daliei; procesele-verbale de cântărire a drogurilor

din 7 noiembrie 2002; contractele de închiriere nr. 134106 și 134108 din 6

noiembrie 2001; buletinele de analize medicale cu nr. 1756, 1758, 1754, 2827,

2776; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 116363 din 19 noiembrie

2002 privind bolul din sticlă și punga din material plastic pe care s-au

evidențiat urme de droguri, toate coroborate cu declarațiile inculpaților și

declarațiile martorilor M.V., B.D. și I.N.

Împotriva sentinței

sus-enunțate au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și

inculpații B.R., T.H., B.K., C.C., P.A., P.D.,T.C.M., S.I., A.P.

Criticile formulate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța au vizat greșita achitare a

inculpatei T.H., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. (1)

C. pen.; greșita schimbare de încadrare juridică a faptelor săvârșite de

inculpații B.K. și S.I. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 4 din aceeași lege;

greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților A.P., B.K., S.I., P.A.,

T.C.M., C.C. și T.H.

Inculpații S.I., P.A. au

criticat sentința instanței de fond pentru greșita individualizare a pedepselor

aplicate și pentru faptul că aplicarea măsurii de siguranță a expulzării din țară

apare ca o măsură excesivă în raport de datele lor personale.

Prin motivele de apel

formulate, inculpatul C.C. a solicitat achitarea sa în temeiul art. 10 alin.

(1) lit. c), cu referire la art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., întrucât din

probele administrate în dosar nu rezultă participarea la săvârșirea vreunei

infracțiuni, raportat în primul rând la declarațiile coinculpatului B.R.

Inculpatul A.P. a solicitat,

prin apărătorul ales, schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșite din

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de

art. 4 din Legea nr. 143/2000, întrucât drogurile le avea pentru consum propriu

și nu pentru trafic și față de împrejurarea că a intrat în vigoare Legea nr.

522/2004, pe cale de consecință, reducerea pedepsei aplicate inculpatului la 2

ani închisoare.

Motivele de apel formulate

de inculpatul B.R. au vizat greșita individualizare a pedepsei a solicitat

aplicarea circumstanțelor atenuante astfel încât, pedeapsa ce urmează a-i fi

aplicată să fie egală cu durata arestului preventiv.

Criticile formulate de

inculpata T.H. au vizat nelegalitatea procedurii de citare pentru termenele din

8 mai 2003 și 4 septembrie 2003, când inculpatul grec P.A. se afla internat în

spital, iar instanța de fond a administrat probe. A mai solicitat restituirea

cauzei la parchet, deoarece nu există probe certe cu privire la data când se

presupune că inculpații ar fi vândut droguri inculpatului B.R., iar

procesul-verbal de percheziție domiciliară a fost modificat evident, în ceea ce

privește data întocmirii.

Apelul declarat de

inculpatul B.K. a vizat trei motive de nelegalitate și netemeinicie: greșita

individualizare a pedepsei aplicate, revocarea măsurii obligării de a nu părăsi

localitatea sau țara, deoarece în prezent nu se mai justifică, precum și

greșita aplicare a dispozițiilor art. 117, raportat la art. 112 lit. c) C.

pen., deoarece nu sunt date din care să rezulte că rămânerea pe teritoriul

României a apelantului ar crea o stare de pericol.

Apelul declarat de

inculpatul T.C.M. a vizat greșita individualizare a pedepsei aplicate, în

sensul că a solicitat reducerea pedepsei până la limita minimă a textului

incriminator ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante.

Inculpatul P.D. a declarat

apel, criticând greșita individualizare a pedepsei aplicate, în sensul că a

solicitat reducerea pedepsei până la limita minimă a textului incriminator ca

efect al aplicării circumstanțelor atenuante.

Curtea de Apel Constanța,

prin decizia penală nr. 78/ P din 18 martie 2005, în baza art. 38 C. proc. pen.,

a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpații B.R., T.H., C.C. și P.D.,

întrucât dosarul a suferit mai multe amânări în vederea realizării procedurii

de citare cu cetățenii apelanți din Grecia. În speță, s-a fixat termen la 1

aprilie 2005, întrucât se impunea de altfel, reaudierea apelanților inculpați,

precum și a martorilor pentru a se stabili situația de fapt, încadrarea juridică,

precum și participarea acestora la săvârșirea faptelor reținute în

rechizitoriu.

Prin aceeași decizie,

instanța de control judiciar a mai dispus respingerea, ca nefondate, a

apelurilor declarate de inculpații A.P., P.A., T.C.M., S.I. și de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Constanța, numai cu privire la acești inculpați

Totodată, Curtea de Apel

Constanța a admis în parte, apelurile declarate de inculpatul B.K. și de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, a desființat sentința atacată numai

cu privire la măsura obligării de a nu părăsi țara, în sensul că „dispune

revocarea acesteia” și s-a comunicat această măsură organelor de poliție de

frontieră.

A menținut celelalte

dispoziții.

În baza art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., i-a obligat pe apelanții inculpați A.P. și T.C.M., la plata a

câte 1.400.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de câte 400.000 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa

din fondul Ministerului Justiției iar pe inculpații P.A., S.I. la câte

1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

De asemenea, l-a obligat pe

inculpatul B.K. la plata sumei de 1.000.000 lei onorariu pentru translatorul

autorizat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de control judiciar a constata că instanța de fond a stabilit corect

situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților apelanți

apreciind că s-a realizat o justă individualizare a cuantumului pedepselor

aplicate inculpaților, raportat la dispozițiile art. 72 C. pen. În ceea ce

privește modalitatea de executare a pedepsei (în regim de detenție pentru

inculpatul P.A.) și cu suspendare condiționată a executării pedepselor aplicate

pentru inculpații apelanți B.K., S.I., P.A., T.C.M. a apreciat că este legală

și temeinică și nu se impune admiterea apelului parchetului cu privire la acest

aspect.

De asemenea, a reținut că pe

parcursul desfășurării procesului penal apelantul inculpat B.K. a avut mai

multe încuviințări de a părăsi România pe termene limitate, iar la expirarea

acestora inculpatul a revenit în țară și raportat și la circumstanțele sale

personale, absolvent al facultății de stomatologie cu media 9,57, a apreciat că

acesta este adaptabil normelor societății civile române, neprezentând gradul de

pericol social cerut de art. 112 și art. 117 C. pen.

Fiind nemulțumiți de soluția

pronunțată, inculpații B.K., S.I. și P.A., în termen legal au declarat recurs,

solicitând prin apărătorii lor casarea deciziei atacate, precum și a sentinței

de fond, iar în rejudecare, înlăturarea dispozițiilor art. 117 C. pen.

Apărătorul ales al recurentului inculpat B.K. a depus niște înscrisuri și note

de concluzii la dosar, solicitând Înaltei Curți să țină seama de acestea la

momentul deliberării.

Recursurile declarate de

inculpați sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Din materialul probator

administrat în cauză rezultă că inculpații, cetățeni greci B.K., S.I., erau

consumatori de droguri (heroină și marihuana), iar P.A. se ocupa cu traficul de

droguri, toate activități deosebit de periculoase.

Astfel, se află procesul-verbal

de percheziție domiciliară, întocmit la 6 noiembrie 2002, din care rezultă că

la locuința inculpatului P.A. (pe care o deținea în baza unui contract de

închiriere) din Constanța, str. Primăverii și în prezența martorilor asistenți

s-au găsit: un pachet de țigări Kent în care se aflau 10 comprimate de culoare

alb-gălbui; 37 comprimate de culoare alb-gălbui; 21 comprimate de culoare

alb-gălbui; 24 grame de fragmente de plantă de culoare verde-maroniu; o pastilă

într-un șervețel de culoare albă; 29 grame fragmente de culoare verde-maroniu.

În același volum I dosar

urmărire penală se află raportul de constatare tehnico-științifică din care

rezultă că „cele 71 comprimate conțin substanță activă

metilendioximetamfetamină (MDMA), iar proba 2, respectiv 56 grame de cannabis.

Conform declarației

inculpatului P.A. rezultă că numiții B.K., S.I. se ocupau cu activitatea de

oferire spre vânzare de droguri (iarbă, heroină) în rândul tinerilor din

Constanța.

De asemenea, se află

declarația inculpatului B.K. din care rezultă că locuia împreună cu inculpatul

S.I. într-un apartament din Constanța, cu contract de închiriere, iar în seara

zilei de 6 noiembrie 2002, primind vizita celor doi prieteni (P.A., T.C.M.) au

consumat cu toții cannabis și heroină adusă de ei din Grecia.

Potrivit art. 117 C. pen.,

cu referire la 112 C. pen., măsura de siguranță a expulzării având caracter

predominant preventiv se ia împotriva persoanelor care au săvârșit fapte

prevăzute de legea penală, atunci când există pericol de a le repeta. Ori,

infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 reținută în sarcina

celor trei recurenți inculpați greci, respectiv consumul de droguri, comisă pe

teritoriul României, este o infracțiune cu grad ridicat de pericol.

Față de recrudescența fenomenului

de consum și trafic de droguri și raportat la impactul social deosebit ce-l au

asupra tinerilor aflați la vârsta studenției, Înalta Curte consideră că cei

trei inculpați, cetățeni de naționalitate greacă, prin activitățile specifice

desfășurate așa cum rezultă din ansamblul materialului probator administrat în

cauză, au pus în pericol grav sănătatea și viața tinerilor, valori apărate de

sistemul de drept românesc.

În consecință, pentru a

preîntâmpina săvârșirea de către cei trei inculpați a altor fapte prevăzute de

legea penală, se constată că în speță nu se impune înlăturarea dispozițiilor

art. 117 C. pen., respectiv a măsurii de siguranță privind expulzarea, cu atât

mai mult cu cât nu există motive serioase a se crede că cetățenii greci riscă

să fie supuși la tortură în statul în care urmează să fie expulzați, țara de

origine, Grecia.

Față de cele ce preced,

având în vedere că, verificând decizia atacată, în raport de prevederile art.

385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor motive

care analizate din oficiu, să ducă la casare, Înalta Curte, în baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen., urmează a constata că recursurile declarate de

inculpați sunt nefondate, astfel încât le va respinge ca atare.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, urmează a-i

obliga pe recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat,

conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații B.K., P.A. și S.I. împotriva deciziei penale nr. 78/ P

din 18 martie 2005 a Curții de Apel Constanța.

Obligă recurentul inculpat

B.K. la plata sumei de 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, iar pe recurenții inculpați P.A. și S.I. la plata sumei de câte 1.600.000

lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000

lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 13 iunie 2005.