ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7098/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Biroul Executorului Judecătoresc C.I. din Sibiu a solicitat Judecătoriei Sibiu la cererea creditoarei SC B. SA încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SC L.C. SA, în baza titlului executoriu, decizia civilă nr. 97 din 19 martie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, pentru suma de 631.751.756 lei. Judecătoria Sibiu, prin încheierea dată în camera de consiliu, la 20 august 2004, fără citarea părților, a admis cererea și a încuviințat începerea executării silite. Împotriva încheierii citate a declarat apel creditoarea. Curtea de Apel Alba Iulia prin decizia civilă nr. 248 din 24 februarie 2005 a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului Alba.

Instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile procedurii necontencioase, iar potrivit art. 339 C. proc. civ. tribunalul este instanța competentă să judece apelul. Tribunalul Sibiu prin decizia civilă nr. 121 din 27 aprilie 2005, și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Alba Iulia și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. A reținut instanța că prevederile art. 339 C. proc. civ. nu sunt aplicabile deoarece ele vizează apelul declarat împotriva încheierilor date de președintele judecătoriei. Dacă măsura a fost luată de completul de judecată apelul se judecă de instanța de drept comun în ceea ce privește judecarea apelurilor, adică de curțile de apel.

Examinând conflictul de competență instanța constată: Procedura prin care se urmărește încuviințarea executării silite a unui titlu executoriu este o procedură necontencioasă reglementată de art. 331–339 C. proc. civ. ce cuprind dispoziții generale privitoare la procedurile necontencioase. Conform art. 336 C. proc. civ. încheierea prin care se încuviințează cererea este supusă apelului și recursului. Prin modificările succesive aduse și prevederilor procedurale privind instanța competentă să judece apelurile au fost instituite reguli diferențiate în raport de obiectul litigiului. Conform prevederilor Legii nr. 219/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, tribunalele judecă, ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.

Aceste proceduri sunt de imediată aplicabilitate. Astfel că, indiferent cine a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite (completul de judecată sau președintele judecătoriei) apelul se judecă de tribunal. În consecință, se va stabili în favoarea Tribunalului Sibiu competența de soluționare a apelului în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a apelului declarat de debitoarea SC L.C. SA împotriva încheierii nr. 5529 din 20 august 2004 a Judecătoriei Sibiu în favoarea Tribunalului Sibiu. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2005.