ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9210/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Judecătoria Sibiu, prin încheierea

nr. 6002 din 14 septembrie 2004 pronunțată în dosarul nr. 8525/2004 a

încuviințat începerea executării silite împotriva debitoarei J.A., la cererea

creditorului M.I.P.

Debitoarea a declarat apel Curtea de

Apel Alba, prin decizia civilă nr. 326 din 11 martie 2005 și-a declinat

competența în favoarea Tribunalului Sibiu, cu motivarea că fiind o procedură

necontencioasă, executarea silită este supusă art. 339 C. proc. civ.

La rândul său, Tribunalul Sibiu s-a

dezinvestit prin decizia civilă 155 din 16 mai 2005, considerând că este de

competența Curții de apel Alba să soluționeze apelul împotriva sentinței prin

care s-a încuviințat executarea silită.

Legal investită cu soluționarea

prezentului conflict negativ de competență, Înalta Curte de Casație și

Justiție, constată că aparține Tribunalului Sibiu competența de soluționare a

căii de atac declarate în speță, care este un recurs, pentru următoarele

considerente.

Procedura în materia încuviințării

silite este fără echivoc, necontencioasă.

Fiind vorba despre o etapă

ulterioară soluționării irevocabile a litigiului, instanța de executare nu este

sesizată pentru a stabili un drept potrivnic față de o altă persoană,

atribuțiile ei în această etapă limitându-se la verificările strict formale ale

titlului executoriu, impuse de art. 374 și art. 379 C. proc. civ. O astfel de

cerere se soluționează într-un cadru specific necontencioase.

Or, potrivit art. 336 alin. (1) C.

proc. civ., încheierea prin care se încuviințează cererea este supusă recursului.

Aceeași este calea de atac și în cazul încheierilor pronunțate în condițiile

art. 339 C. proc. civ., alin. (3) prevăzând în mod expres competența

tribunalului de a soluționa recursul împotriva încheierii date de președintele

judecătoriei.

A fortiori

, încheierea dată într-o procedură necontencioasă

de alt judecător [chiar stagiar, conform art. 22 alin. (5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor] va fi supusă recursului la

tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare

a recursului declarat împotriva încheierii nr. 6002 din 14 septembrie 2004 a

judecătoriei sibiu, în favoarea Tribunalului Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2005.