ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1303/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1303/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1493 din 3
noiembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a
respins, ca nefondată, cererea pentru întreruperea executării pedepsei
formulată de condamnatul N.I., deținut în Penitenciarul Jilava.
Sus-numitul a solicitat întreruperea
executării pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 185
din 27 februarie 2004 de Tribunalul Militar București, invocând situații grave
familiale respectiv vârsta înaintată a părinților și starea lor precară de
sănătate.
Prima instanță a motivat soluția,
având la bază contestațiile autorității tutelare consemnate în referatul de
anchetă socială față de care a considerat că cererea este neîntemeiată, nefiind
îndeplinite condițiile prevăzute în art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C.
proc. pen.
În termen legal petiționarul a
declarat apel și a cerut desființarea sentinței și admiterea cererii.
Considerând hotărârea primei
instanțe legală și temeinică, Curtea de Apel București, secția a II-a penală,
prin decizia penală nr. 985/ A din 13 decembrie 2005, a respins, ca nefondat,
apelul.
Condamnatul a formulat recurs pe
care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală.
El reiterează motivele din cerere și
din apel.
Recursul declarat este neîntemeiat
și urmează a fi respins ca atare.
Potrivit art. 455 raportat la art. 453
lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă când,
datorită unor împrejurări speciale continuarea privării de libertate ar avea
consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia.
Afecțiunile cronice de care suferă
părinții petiționarului, majoritatea inerente vârstei, cât și situația
materială a acestora sunt preexistente condamnării și nici nu ar putea fi
ameliorate ori înlăturate prin prezența temporară a condamnatului pe timpul
scurt de cel mult 3 luni prevăzut de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul N.I. împotriva deciziei penale nr. 985/ A din 13 decembrie
2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori
și de familie.
Obligă recurentul condamnat la plata
sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
28 februarie 2006.