ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6648/2011

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 662 din 28 mai 2008

pronunțată de Tribunalul Alba, secția civilă, a fost respinsă acțiunea civilă

formulată de către reclamantele L.A. și P.A., în contradictoriu cu pârâții

Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia și, totodată, a fost respinsă

acțiunea acelorași reclamante în contradictoriu cu Consiliul Național pentru

Combaterea Discriminării, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără

calitate procesuală pasivă,admițându-se, în prealabil, excepția lipsei

calității procesuale pasive, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea

sentinței, s-a arătat că reclamantele au calitatea de judecători în cadrul

Curții de Apel Alba Iulia, iar, în prezenta cauză, au solicitat acordarea

sporului de 15% pentru confidențialitate în baza art. 3 din Legea nr. 444/2006

pentru aprobarea O.G. nr. 19/2006 care privește creșterile salariale ce se vor

acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special.

În versiunea

inițială, art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 19/2006 prevedea că pentru păstrarea

confidențialității, în funcție de certificatul sau avizul de securitate

deținut, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract

și personalul civil din M.A.N. beneficiază de spor de 15% din solda lunară,

respectiv salariul de bază.

Prin Legea nr.

444/2006, acest articol s-a completat în sensul că acel procent se acordă cu

încadrarea în limitele bugetelor aprobate.

După cum rezultă din

Hotărârea nr. 232/2007, depusă la dosar de către Ministerul Justiției,

magistrații nu beneficiază de sporul de confidențialitate, deși gestionează

informații clasificate. De asemenea, acordarea sporului de confidențialitate nu

figurează printre drepturile stabilite clar de Legea nr. 303/2004, deși

magistraților le revine obligația de a păstra secretul profesional.

Mai mult, întrucât

atribuțiile de serviciu ale personalului din sistemul autorității judecătorești

au un conținut diferit de cel al altor categorii profesionale, tribunalul a

conchis în sensul că nu există o situație comparabilă între categorii profesionale

distincte: magistrați, funcționari publici, personal auxiliar de specialitate,

demnitari, etc.

Recursul declarat de

către reclamante împotriva sentinței menționate a fost constatat ca fiind

perimat prin Decizia nr. 1235 din 28 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de

Apel Alba Iulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în

aplicarea dispozițiilor art. 248 C. proc. civ.

Împotriva deciziei

menționate, au declarat recurs reclamantele, criticând-o pentru nelegalitate și

susținând că, în mod greșit, s-a apreciat că sunt întrunite condițiile

prevăzute de art. 248 C. proc. civ. pentru operarea perimării, deoarece cauza

trebuia repusă pe rol din oficiu, dat fiind că suspendarea judecății a fost

dispusă din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 244 C. proc. civ.

La termenul de

judecată din 30 septembrie 2011, cauza a fost reținută spre soluționare pe

aspectul inadmisibilității recursului.

Potrivit art. 377

alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în recurs sunt irevocabile,

fără ca norma să permită vreo excepție de la această regulă, în raport de

soluția concretă adoptată.

Chiar dacă, în

conformitate cu dispozițiile art. 253 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care

constată perimarea este supusă recursului, atare situație nu poate fi interpretată

ca o derogare de la regula potrivit căreia nu este permis recursul la recurs.

Această concluzie se

bazează pe interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale cu norma

anterior citată și pe voința legiuitorului ca orice hotărâre dată în recurs să nu

fie, la rându-i, susceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.

În cauză, recursul a

fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, neavând relevanță, pentru

motivele arătate, că soluția nu a vizat însuși recursul, ci incidentul

procedural al perimării.

Ca atare, decizia

asupra perimării, dată în recurs, nu mai este susceptibilă de a fi atacată cu

recurs, concluzie confirmată de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., ce nu prevede

în categoriile de hotărâri posibil a fi recurate și o hotărâre pronunțată chiar

în recurs.

Față de

considerentele de fapt și de drept expuse, Înalta Curte va admite excepția

invocată din oficiu și va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

inadmisibil recursul declarat de reclamantele L.A. și P.A. împotriva Deciziei

civile nr. 1235 din 28 octombrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția

civilă pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 30 septembrie 2011.