ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.01.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 410/2006

HOTĂRÂRE
23.01.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 410/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1179 din 12

septembrie 2005 Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca

neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul M.C.N. de întrerupere a

executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

)

lit. a) cu aplicarea art. 99 și 109, art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., prin

sentința penală nr. 242 din 19 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală, desființată în parte prin decizia penală nr. 338/ A

din 4 mai 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, rămasă

definitivă prin decizia nr. 5391 din 21 octombrie 2004 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția penală.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că motivul invocat, prevăzut de art. 455 raportat la

art. 453 lit. c) C. proc. pen., și anume că mama condamnatului are grave

probleme medicale și financiare, el fiind singurul care o poate ajuta, nu este

întemeiat.

Din concluziile reținute în

referatul de anchetă socială, prima instanță a constatat că situația învederată

de condamnat nu constituie o împrejurare specială care, prin executarea

pedepsei, ar avea consecințe grave pentru familia sa și că prin acordarea unei

întreruperi a executării pedepsei închisorii de maxim trei luni, aceasta nu

s-ar schimba în mod substanțial.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia penală nr. 886/ A

din 10 noiembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs condamnatul, care a solicitat casarea hotărârilor și admiterea

cererii de întrerupere a executării pedepsei întrucât are o situație familială

grea și mama grav bolnavă.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 455 C.

proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazurile și

condițiile prevăzute de art. 453 din același cod.

Art. 453 lit. c) C. proc. pen.,

prevede că executarea pedepsei închisorii poate fi amânată când din cauza unor

împrejurări speciale executarea imediată a acesteia ar avea consecințe grave

pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.

În acest caz executarea pedepsei

poate fi amânată cel mult trei luni și numai o singură dată.

Raportând cauzei aceste dispoziții

legale se reține că ancheta socială efectuată de Primăria sectorului 4

București concluzionează că mama condamnatului M.V., în vârstă de 50 ani este

muncitoare la Sere Popești Leordeni și realizează un venit lunar de 3.700.000

lei, tatăl M.N. este pensionat medical, fratele M.M. este plecat în Spania și

sora D.V. lucrează în sector particular.

Părinții condamnatului sunt

despărțiți în fapt, iar mama acestuia împreună cu D.V. locuiește într-un

apartament compus din trei camere mobilat corespunzător, proprietatea soților M.,

au restanță la întreținere, dar nu au probleme de sănătate.

Așadar, situația materială a

familiei condamnatului ridică anumite probleme, dar nu se încadrează în acele

împrejurări speciale cerute de legiuitor, din cauza cărora executarea pedepsei

închisorii ar avea consecințe grave pentru familia acestuia.

În consecință, recursul declarat de

condamnatul M.C.N. va fi respins, ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând

onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul M.C.N. împotriva deciziei penale nr. 866/ A din 10

noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și familie.

Obligă recurentul condamnat la plata

sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 ianuarie  2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-03-16
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1840/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1615 din 16 decembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedeps
ÎCCJ 2005-02-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 786/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1218 din 30 septembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei
ÎCCJ 2006-04-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2191/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 42060/3/2005 (6480/2005 nr. vechi) la Tribunalul București, secția I penală, condamnatul N.A. a solicitat întreruperea executăr
ÎCCJ 2004-03-23
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1599/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 848 din 15 septembrie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a fost respinsă cererea de întrerupere a executării ped
ÎCCJ 2005-08-24
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4790/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 603/ F din 10 mai 2005 a Tribunalului București, secția I penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul C
Sursă