ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5963/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea din 16 iunie 2004,

pronunțată în camera de consiliu în dosarul nr. 36585-36596/2004, Judecătoria

Brașov, Biroul de carte funciară a admis cererea formulată de B.T. cu privire

la imobilul înscris în C.F. nr. 30035 a localității Brașov, sub A 5,

tpo.2989/1/4, proprietatea lui I.L. și alții, dispunându-se dezmembrarea

imobilului în mai multe loturi.

Împotriva acestei încheieri I.L. a

declarat apel.

Curtea de apel Brașov, prin decizia civilă nr.

42/2005 a soluționat acest apel, pe care l-a respins, reținând că nu exista

nici o piedică la întabulare.

Împotriva acestei decizii I.L. a

declarat recursul de față, prin care a susținut că în mod greșit s-a

încuviințat întabularea, în lipsa unor măsurători adecvate ale suprafețelor ce

au revenit părților în urma hotărârii de partaj.

La termenul din 6 iulie 2005, în

temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte a invocat din oficiu

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

Potrivit acestui text, casarea unei

hotărâri se poate cere când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei

instanțe.

Motivul invocat din oficiu este

întemeiat, ca atare recursul se va admite, cu consecința casării deciziei și a

trimiterii dosarului, conform art. 312 alin. (6) C. proc. civ. la instanța competentă,

Tribunalul Brașov, pentru judecarea căii de atac, având în vedere următoarele

argumente.

Potrivit art. 159 pct. 2 C. proc. civ.,

necompetența este de ordine publică când pricina este de competența unei

instanțe de alt grad.

Iar conform art. 2 pct. 2 C. proc.

civ. astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2004, tribunalele judecă ca

instanțe de apel , apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de

judecătorii în primă instanță în orice alte cazuri prevăzute expres de lege.

Or, legea specială, Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității

imobiliare, prevede în art. 52 alin. (2) astfel cum a fost modificat prin Legea

nr. 499/2004 privind aprobarea O.U.G. nr. 41/2004 că î

ncheierea

de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15

zile de la comunicare, la instanța competentă din circumscripția în care se

află imobilul.

Până la reorganizarea

birourilor de carte funciară, rezultă că potrivit acestei norme tranzitorii,

plângerea poate fi calificată ca fiind apel, de competența instanței ierarhic

superioare celei care a pronunțat hotărârea.

Intenția legiuitorului

de a reveni la firescul ierarhiei căilor de atac, dinaintea apariției O.U.G. nr.

58/2003, rezultă și din dispozițiile Legii nr.

219/2005 privind aprobarea O.U.G.

nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul

declarat de petenta I.L. împotriva deciziei nr. 42 din 18 ianuarie 2005 a

Curții de Apel Brașov, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza spre

competentă soluționare a apelului la Tribunalul Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iulie 2005.