BEDNARSKI v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
BEDNARSKI v. POLAND (CtEDO, 2006)
A doua secțiune DECIZIE FINALĂ Nr. 26127/06 de Artur BENDARSKI împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 26 iunie 2007 ca Cameră compusă din: Sir Nicolas Bratza Președintele Casadevill Bonello Traja Pavlovschi Garlicki Mijović, judecători și dl T.L. Grefierul de secțiune inițială având în vedere cererea depusă la 22 iunie 2006, Având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului. Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. După ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul, dl Artur Bednarski, este un național polonez născut în 1974 și trăiește în Płock. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Jakub Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 martie 2002, reclamantul a depus o acțiune la Curtea de district din Varșovia. El a solicitat o declarație a faptului că a fost angajat de către inculpat și a solicitat un certificat de confirmare a ocupării forței de muncă. Audierile au avut loc la 4 noiembrie 2002, 9 iulie 2003 și 15 martie 2004. La 15 martie 2004, acuzatul a fost ordonat să prezinte unele documente în termen de 14 zile. O audiere planificată pentru 28 iulie 2004 a fost amânată până la 25 august 2004, deoarece avocatul inculpatului a fost în concediu. La 25 august 2004, el a fost încă în concediu și instanța a constatat că documentele necesare nu au fost depuse. La 23 septembrie 2004, acuzatul a prezentat documentele prin poștă. La 28 ianuarie 2005, la această audiere, a fost ordonată acuzatului să depună mai multe informații în termen de 14 zile. La o audiere din 10 iunie 2005, avocatul inculpatului a refuzat să transmită informațiile solicitate și a fost ordonat din nou să facă acest lucru. El a depus aceste informații prin poștă la 20 iunie 2005. Următoarea audiere a avut loc la 15 septembrie 2005. La 9 decembrie 2005, reclamantul a depus o plângere în temeiul legii din 2004 la Curtea Regională de Varșovia. La 22 decembrie 2005, Curtea de district din Varșovia a pronunțat o hotărâre. Reclamantul a informat Curtea că nu s-a depus niciun recurs și că hotărârea a devenit finală. La 9 ianuarie 2006, Curtea Regională de Varșovia a respins plângerea reclamantului. În motivele motivate, aceasta a afirmat că conducerea părților a contribuit la durata procedurii. Potrivit instanței, nu există motive care ar fi obligat Curții de District să impună măsuri disciplinare părților. De asemenea, a subliniat că a fost necesar să ia toate dovezile. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la durata procedurii civile. HOTĂRÂREA La 26 martie 2007, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului, declar că Guvernul Poloniei propun să plătească 10 000 de zloti polonezi dlui Artur Bednarski, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 22 ianuarie 2007, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Artur Bednarski, reține că Guvernul Poloniei sunt dispuși să-mi plătească suma de 10.000 de zloti polonezi, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive care justifică examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă În consecință, art. 29 § 3 din convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. T. L. Early Nicolas grefier Președinte