ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5085/2005

Asupra recursurilor de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 5501 din 16 septembrie 2003, Judecătoria sectorului 1

București, a admis acțiunea în pretenții formulată de reclamanții A.D. și A.I.

în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, SC H.N.

SA și Municipiul București, prin Primarul General; a obligat pârâții să

restituie reclamanților suma de 251.112.618 lei, reprezentând prețul

reactualizat plătit de către reclamanți pentru cumpărarea apartamentului nr. 2

situat în București; a obligat pârâții să plătească reclamanților suma de

5.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Curtea

de Apel București, prin decizia civilă nr. 481 din 25 martie 2004, a menținut

soluția pronunțată de instanța de fond, cu aceeași motivare, respingând, ca

nefondate, apelurile formulate de apelanții pârâți Ministerul Finanțelor

Publice și Municipiul București, prin Primar General; a obligat apelanții la

plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți.

Împotriva

acestei ultime hotărâri judecătorești au declarat recurs pârâții Ministerul

Finanțelor Publice și Municipiul București, prin Primar General, ambele

recursuri întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recursurile

de față urmează a fi respinse pentru cele ce succed.

Pârâtul

Ministerul Finanțelor Publice a formulat critici cu privire la obligarea sa la

plata cheltuielilor de judecată, considerând că aceste cheltuieli nu sunt

datorate deoarece, nefiind parte la încheierea contractului de

vânzare-cumpărare, instanța nu poate reține culpa sa astfel încât, hotărârea

recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Motivul

invocat nu poate fi primit deoarece, atât instanța de fond cât și cea de apel

au făcut o corectă aplicare a legii, obligând acest pârât la plata

cheltuielilor de judecată, cât timp a fost obligat să le restituie

reclamanților prețul, reactualizat, plătit pentru cumpărarea apartamentului în

litigiu. Banii proveniți din vânzarea apartamentului au fost virați într-un

fond al acestui pârât, conform art. 39 din Normele metodologice pentru

aplicarea Legii nr. 112/1995, iar potrivit art. 51 alin. (3) din O.U.G. nr.

184/2002 pentru completarea Legii nr. 10/2001, plata prețului reactualizat,

achitat de către chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost

ulterior desființate, se face de către Ministerul Finanțelor Publice, din

fondul extrabugetar constituit conform art. 13 alin. (6) din Legea nr.

112/1995.

Așa

fiind, reiese că „partea care cade în pretențiuni”, așadar și pârâtul

Ministerul Finanțelor Publice, trebuie să fie obligat, având în vedere

solicitarea reclamanților, să le plătească acestora cheltuielile de judecată,

dispoziția instanței fiind pe deplin justificată.

Recursul

declarat de pârâtul Municipiul București, prin Primar, conține critici ce

vizează o greșită apreciere a instanței de apel privind legitimarea procesuală

pasivă a Municipiului București, considerând că în cauză nu sunt incidente

dispozițiile art. 1337 C. civ., ce reglementează instituția garanției contra

evicțiunii.

Acest

motiv de recurs nu subzistă pentru cele ce urmează:

Primăria

municipiului București a vândut, prin mandatar, către reclamanți, apartamentul

ce formează obiectul litigiului, încheind în calitate de vânzător contractul de

vânzare-cumpărare nr. 1796/20588 din 29 noiembrie 1996.

În

urma constatării nulității absolute a contractului susmenționat, reclamanții au

formulat această cerere, având ca obiect obligarea pârâților la restituirea prețului

reactualizat.

Este

astfel justificată calitatea procesuală pasivă a Municipiul București, care, în

calitatea de vânzător a apartamentului, are obligația de garanție pentru

evicțiune față de cumpărători, potrivit dispozițiilor art. 1337 C. civ.

Față

de cele ce preced recursurile se privesc ca nefondate și, în raport de

dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se vor respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de pârâții

Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul București, prin Primar General

împotriva deciziei civile nr. 481 din 25 martie 2004 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a IV-a civilă, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2005.