ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4329/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Călărași, sub nr. 2223 din 25 noiembrie 2004, reclamantul C.C. a contestat hotărârea nr. 4489 din 10 septembrie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Călărași. Tribunalul Călărași, prin sentința civilă nr. 37 din 28 ianuarie 2005, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, potrivit art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002. Astfel învestită, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 501 din 23 martie 2005, a respins contestația, ca tardiv formulată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, solicitând, în esență, casarea acesteia și, pe fond, admiterea contestației, întrucât depășirea termenului prevăzut de lege a fost determinată de împrejurări ce nu-i pot fi imputabile. Recursul este nefondat. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, împotriva hotărârii casei de pensii, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ.

În speță, după comunicarea hotărârii nr. 1489 din 10 septembrie 2003, reclamantul a efectuat unele demersuri pentru lămurirea situației sale, în cursul anului 2004, însă contestația formulată în temeiul Legii nr. 309/2002 a fost înregistrată la data de 25 noiembrie 2004, în afara termenului prevăzut de textul sus-menționat. Față de cele ce preced, sentința recurată este legală și temeinică, iar recursul se privește ca nefondat, urmând să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.C. împotriva sentinței civile nr. 501 din 23 martie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2005.