ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4329/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4329/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Călărași, sub nr. 2223 din 25 noiembrie 2004, reclamantul C.C. a contestat
hotărârea nr. 4489 din 10 septembrie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de
Pensii Călărași.
Tribunalul Călărași, prin
sentința civilă nr. 37 din 28 ianuarie 2005, a admis excepția de necompetență
materială și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții
de Apel București, potrivit art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002.
Astfel învestită, Curtea de
Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin
sentința civilă nr. 501 din 23 martie 2005, a respins contestația, ca tardiv
formulată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamantul, solicitând, în esență, casarea acesteia și, pe
fond, admiterea contestației, întrucât depășirea termenului prevăzut de lege a
fost determinată de împrejurări ce nu-i pot fi imputabile.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu
prevederile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și
acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii, împotriva hotărârii casei de pensii, persoana
interesată poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile de
la comunicarea hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ.
În speță, după comunicarea
hotărârii nr. 1489 din 10 septembrie 2003, reclamantul a efectuat unele
demersuri pentru lămurirea situației sale, în cursul anului 2004, însă
contestația formulată în temeiul Legii nr. 309/2002 a fost înregistrată la data
de 25 noiembrie 2004, în afara termenului prevăzut de textul sus-menționat.
Față de cele ce preced,
sentința recurată este legală și temeinică, iar recursul se privește ca nefondat,
urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.C. împotriva sentinței civile nr. 501 din 23 martie 2005 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 septembrie 2005.