ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.11.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5678/2005

HOTĂRÂRE
25.11.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5678/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea

de Apel București, reclamanta P.E. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană

de Pensii Ilfov, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze

hotărârea nr. 6660 din 3 martie 2005, emisă de pârâtă, motivând că este

beneficiara prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât a fost născută în

perioada de refugiu a părinților săi, din motive de persecuție etnică.

Prin sentința civilă nr. 1092 din 7

iunie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei P.E., a anulat hotărârea

nr. 6660 din 3 martie 2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov și a

obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei,

calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, pentru perioada 16 iulie 1941 -

6 martie 1945 și acordarea drepturilor corespunzătoare începând cu data de 1

noiembrie 2004.

Pentru a hotărî astfel, a reținut,

în esență, că reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților săi,

aceștia făcând obiectul unui schimb de populație, urmare a Tratatului de la

Craiova din 1940, încheiat între România și Bulgaria.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Ilfov, criticând-o pentru netemeinicie

și nelegalitate.

În motivare, recurenta a susținut că

în mod greșit, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, întrucât O.G. nr.

105/1999, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede expres

acordarea drepturilor, pentru persoanele născute în perioada de refugiu a

părinților.

Recursul este nefondat și urmează să

fie respins.

Într-adevăr, din probatoriile

existente la dosarul cauzei, rezultă că intimata-reclamantă s-a născut la data

de 16 iunie 1941, în localitatea Brănești, raionul Brănești, părinții săi

făcând obiectul unui schimb de populație, ca urmare a Tratatului de la Craiova,

încheiat în 1940, între România și Bulgaria.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază

de prevederile acestui act normativ, persoana cetățean român, care, în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie

1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Din interpretarea prevederilor

actelor normative menționate anterior, rezultă că atât obiectul, cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în

perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste

drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au

avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin

persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele

persecuții în mod nemijlocit, cât și persoana care a suferit persecuțiile

respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit

asupra ei.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Pe cale de consecință, instanța de

fond în mod corect a reținut faptul că minorul dobândește același statut, ca și

părinții săi, și anume, acela de refugiat, motiv pentru care Curtea constată că

recursul se dovedește a fi nefondat și urmează ca, în temeiul art. 312 alin.

(1) teza a II-a C. proc. civ., să fie respins.

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Ilfov

împotriva sentinței civile nr. 1092 din 7 iunie 2005 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 noiembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-10-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3535/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 25 august 2005, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov, anularea hotărârii
ÎCCJ 2005-11-30
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5760/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 27 aprilie 2005, reclamanta P.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Ilfov, anularea hotărârii nr. 7054
ÎCCJ 2006-10-25
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3605/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta Ș.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov, anu
ÎCCJ 2005-11-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5651/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 5 mai 2005, reclamanta B.F. a solicitat anularea hotărârii nr. 14744/72 din 11 aprilie 2005, emisă de Casa de Pensii
ÎCCJ 2005-11-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5673/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, reclamantul S.T. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, pentru ca, prin h
Sursă