ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 755/2005

Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 867 din 3 decembrie 2003 Tribunalul Bihor a admis acțiunea formulată de reclamanți O.M.V. și O.G.M. în contradictoriu cu Primarul municipiului Oradea și drept consecință a anulat dispoziția nr. 1178 din 30 iulie 2003 emisă de pârât în temeiul Legii nr. 10/2001 și a obligat pârâtul la emiterea unei noi dispoziții în temeiul aceleiași legi cu oferta de acordare a despăgubirilor în cuantum real privind suprafața de 272/536 mp teren situat în Oradea, înscris în C.F. 9546 Oradea cu nr. top 9641/1. Instanța a reținut că terenul de 536 mp a fost preluat de stat la momentul decesului proprietarului M.F.

care a testat averea în favoarea numiților O.T., O.F.M. și a reclamantului O.M.V.(Legea nr. 58/1974). În temeiul art. 35 din Legea nr. 18/1991, pentru suprafața de 264 mp s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea proprietarilor construcțiilor. Diferența de 272 mp nu a putut fi restituită deoarece era ocupată de accesul spre blocurile construite în apropriere. Pentru această suprafață de teren nu au fost acordate despăgubiri ori teren în compensare. Instanța conchide că reclamanții sunt îndreptățiți în temeiul art. 3 lit. a) coroborat cu dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent. Apelul declarat de Municipiul Oradea prin Primar a fost respins de Curtea de Apel Oradea prin decizia civilă nr. 164 din 8 martie 2004. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Municipiul Oradea prin Primar invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Se susține, în esență, că Legea nr. 10/2001 prevede restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate abuziv. Terenul nerestituit în natură nu a fost preluat abuziv ci ca urmare a transmiterii imobilului (casă) prin moștenire testamentară cu consecința legală a preluării terenului aferent casei de către stat. În acest sens s-a statuat prin Normele Metodologice, aprobate prin H.G. nr. 498/2003, atunci când se referă la preluările de terenuri în temeiul Legii nr. 58/1974. Recursul se privește ca nefondat. Instanța de fond a reținut corect starea de fapt. La dobândirea imobilului (casă) prin moștenire testamentară statul a preluat terenul (536 mp). Reclamanților le-a fost restituit în natură și în proprietate o suprafață de teren de 264 mp atât cât mai era liber.

Atât pentru acest teren cât și pentru cel de 272 mp imposibil de restituit în natură și în proprietate nu s-au plătit/primit niciodată despăgubiri. Teren în compensare nu s-a putut acorda din lipsă de posibilități, nu pentru că nu ar fi fost legal. În aceste condiții este firesc ca reclamanții să beneficieze de prevederile Legii nr. 10/2001 care este o lege reparatorie generală, atât pentru imobile preluate fără titlu, precum și pentru cele judecate cu titlu astfel cum este definit de art. 6 din Legea nr. 213/1998 [lit. g) din Legea nr. 10/2001]. Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 498/2003 nu infirmă aceste principii, ci le confirmă.

Astfel, prevederea din norme, de sub art. 1 din lege, lit. c se referă la faptul că legiuitorul de după 1989 a soluționat problemele ridicate de aplicarea Legii nr. 58/1974 în favoarea dobânditorilor construcțiilor (cazul reclamanților) care au vocația/dreptul de a obține titluri de proprietate pentru terenul aferent construcțiilor preluate de stat, situație în care aplicarea Legii nr. 58/1974 nu constituie o preluare abuzivă. Deci această apreciere din „norme” se circumscrie numai situației în care dreptul de proprietate a fost redobândit. Pe cale de consecință în cazurile în care redobândirea dreptului de proprietate asupra terenului nu a fost posibilă, se deschide calea acordării măsurilor reparatorii astfel că, notificarea nu poate fi respinsă pe acest considerent.

Astfel s-ar crea situații discriminatorii pentru cei deposedați de teren în raport de situația actuală a terenului (posibil de restituit sau imposibil de restituit). Față de considerentele expuse, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Oradea prin Primar împotriva deciziei civile nr. 164 din 8 martie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2005.