ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 755/2005

HOTĂRÂRE
03.02.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 755/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 867 din 3 decembrie 2003 Tribunalul Bihor a

admis acțiunea formulată de reclamanți O.M.V. și O.G.M. în contradictoriu cu

Primarul municipiului Oradea și drept consecință a anulat dispoziția nr. 1178

din 30 iulie 2003 emisă de pârât în temeiul Legii nr. 10/2001 și a obligat

pârâtul la emiterea unei noi dispoziții în temeiul aceleiași legi cu oferta de

acordare a despăgubirilor în cuantum real privind suprafața de 272/536 mp teren

situat în Oradea, înscris în C.F. 9546 Oradea cu nr. top 9641/1.

Instanța a reținut că terenul de 536

mp a fost preluat de stat la momentul decesului proprietarului M.F. care a

testat averea în favoarea numiților O.T., O.F.M. și a reclamantului O.M.V.(Legea

nr. 58/1974).

În temeiul art. 35 din Legea nr.

18/1991, pentru suprafața de 264 mp s-a constituit dreptul de proprietate în

favoarea proprietarilor construcțiilor. Diferența de 272 mp nu a putut fi

restituită deoarece era ocupată de accesul spre blocurile construite în

apropriere. Pentru această suprafață de teren nu au fost acordate despăgubiri

ori teren în compensare.

Instanța conchide că reclamanții

sunt îndreptățiți în temeiul art. 3 lit. a) coroborat cu dispozițiile art. 18

lit. c) din Legea nr. 10/2001 la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.

Apelul declarat de Municipiul Oradea

prin Primar a fost respins de Curtea de Apel Oradea prin decizia civilă nr. 164

din 8 martie 2004.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs Municipiul Oradea prin Primar invocând motivul de casare prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se susține, în esență, că Legea nr.

10/2001 prevede restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate

abuziv. Terenul nerestituit în natură nu a fost preluat abuziv ci ca urmare a

transmiterii imobilului (casă) prin moștenire testamentară cu consecința legală

a preluării terenului aferent casei de către stat. În acest sens s-a statuat

prin Normele Metodologice, aprobate prin H.G. nr. 498/2003, atunci când se

referă la preluările de terenuri în temeiul Legii nr. 58/1974.

Recursul se privește ca nefondat.

Instanța de fond a reținut corect

starea de fapt. La dobândirea imobilului (casă) prin moștenire testamentară

statul a preluat terenul (536 mp). Reclamanților le-a fost restituit în natură

și în proprietate o suprafață de teren de 264 mp atât cât mai era liber. Atât

pentru acest teren cât și pentru cel de 272 mp imposibil de restituit în natură

și în proprietate nu s-au plătit/primit niciodată despăgubiri. Teren în

compensare nu s-a putut acorda din lipsă de posibilități, nu pentru că nu ar fi

fost legal.

În aceste condiții este firesc ca

reclamanții să beneficieze de prevederile Legii nr. 10/2001 care este o lege

reparatorie generală, atât pentru imobile preluate fără titlu, precum și pentru

cele judecate cu titlu astfel cum este definit de art. 6 din Legea nr. 213/1998

[lit. g) din Legea nr. 10/2001].

Normele metodologice pentru aplicarea

Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 498/2003 nu infirmă aceste principii,

ci le confirmă.

Astfel, prevederea din norme, de sub

art. 1 din lege, lit. c se referă la faptul că legiuitorul de după 1989 a

soluționat problemele ridicate de aplicarea Legii nr. 58/1974 în favoarea

dobânditorilor construcțiilor (cazul reclamanților) care au vocația/dreptul de

a obține titluri de proprietate pentru terenul aferent construcțiilor preluate

de stat, situație în care aplicarea Legii nr. 58/1974 nu constituie o preluare

abuzivă. Deci această apreciere din „norme” se circumscrie numai situației în

care dreptul de proprietate a fost redobândit. Pe cale de consecință în

cazurile în care redobândirea dreptului de proprietate asupra terenului nu a

fost posibilă, se deschide calea acordării măsurilor reparatorii astfel că,

notificarea nu poate fi respinsă pe acest considerent. Astfel s-ar crea

situații discriminatorii pentru cei deposedați de teren în raport de situația

actuală a terenului (posibil de restituit sau imposibil de restituit).

Față de considerentele expuse,

recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Municipiul Oradea prin Primar împotriva deciziei civile nr.

164 din 8 martie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie

2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2556/2005
Asupra recursului de față ; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 20 februarie 2003, petenții P.V. și P.F. au solicitat instanței anularea dispoz
ÎCCJ 2006-02-03
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1232/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 8 octombrie 2003, reclamanții T.E. și G.M. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Oradea an
ÎCCJ 2008-09-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5045/2008
ins ca nefondat pentru următorul considerent. Analizând argumentele invocate de reclamanți, Înalta Curte constată că recursul acestora nu cuprinde motive de critică propriu-zisă cu privire la decizia atacată, motive care să poată fi încadra
ÎCCJ 2008-06-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3832/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 372 din 29 martie 2007 Tribunalul Bihor a respins acțiunea formulată de reclamantul R.G. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Mu
ÎCCJ 2008-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1614/2008
. Chiar dacă s-au plătit despăgubiri pentru imobilul construcție, acestea au fost modice, proprietarii tabulari cedându-și proprietatea ca urmare a părăsirii țării printr-un act mai presus de voința lor. În speță însă reclamanții au revendi
Sursă