ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 333/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 5705 din 31 octombrie 2003, Judecătoria sectorului 4 București a admis cererea formulată de reclamantul Primarul sectorului 4 București împotriva pârâtului S.F., pe care l-a obligat să desființeze construcția tip locuință, edificată fără autorizație de construire în București. Pârâtul a mai fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 71.000 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii, nr. 104 din 7 octombrie 2002, s-a constatat că pârâtul a executat fără autorizație de construire o construcție tip locuință, faptă prevăzută și sancționată de art. 23 lit. a) din Legea nr. 50/1991, aplicându-i-se o amendă contravențională de 10.000.000.

lei. Acesta nu avea autorizație nici la data soluționării litigiului, deși, conform art. 1 din Legea nr. 50/1991, trebuia să o obțină anterior începerii lucrărilor. Împotriva hotărârii a declarat apel pârâtul F.S. La termenul din 27 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, prin încheierea de ședință de la acea dată, constatând lipsa nejustificată a părților care nu au solicitat judecarea în lipsă, a dispus suspendarea judecării apelului, conform art. 242 pct. 2 C. proc. civ. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, pârâtul S.F. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pârâtul a arătat faptul că instanța a încălcat formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc.

civ. Se arată că instanța a reținut greșit lipsa nejustificată a părților, în condițiile în care, la data de 21 ianuarie 2004, a depus prin registratură o cerere pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale. Recursul este nefondat. Potrivit art. 242 C. proc. civ., instanța va suspenda judecata atunci când nici una din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii. Cu toate acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au solicitat judecarea în lipsă. La termenul fixat pentru judecata apelului, 27 ianuarie 2004, părțile nu s-au prezentat în instanță, în condițiile în care nu solicitaseră judecarea în lipsă. Într-adevăr, la data de 21 ianuarie 2004, prin serviciul registratură, pârâtul a depus o cerere prin care a solicitat acordarea unui nou termen pentru imposibilitate de prezentare din motive de sănătate.

Cererea, însă, nu a fost însoțită de nici un document care să ateste că starea de sănătate a pârâtului l-a împiedicat să ia parte la judecată. Faptul că pârâtul nu a făcut dovada imposibilității de prezentare echivalează cu o lipsă nejustificată de la termenul sorocit, ceea ce atrage aplicabilitatea sancțiunii procedurale prevăzute de dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Pentru aceste considerente și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâtul S.F. împotriva încheierii de suspendare dată în dosarul nr. 3586/2003 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă, la 27 ianuarie 2004. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2005.