ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 427/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 4/ F din 12 ianuarie 2006, Curtea de Apel Pitești, secția penală, a dispus în baza art. 54 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 respingerea cererii de extrădare a cetățeanului grec F.K. , în vederea judecării acestuia de către Curtea de Apel Atena, pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de persoane și lipsire de libertate, la sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin adresa nr. 5120/II/5/2005 din 21 decembrie 2005. S-a dispus punerea în libertate a persoanei extrădabile de sub puterea mandatului nr. 83 din data de 27 decembrie 2005, dacă aceasta nu este arestată în altă cauză.

Cheltuielile judiciare avansate de stat s-a dispus să rămână în sarcina acestuia, iar onorariul pentru interpret, în sumă de 3.000.000 lei (ROL) urmând să fie avansat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin adresa nr. 5120/II/5/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Pitești a fost sesizată pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile F.K., precum și continuării procedurii judiciare de soluționare a cererii de extrădare.

În motivarea acestei sesizări se arată că, împotriva cetățeanului grec sus-numit a fost emis un mandat de arestare cu nr. 2 din 4 februarie 2004, acesta fiind acuzat de trafic de persoane în mod profesional în comun și în concurs îndreptat împotriva unui minor, trafic de carne vie în mod profesional în comun și în concurs, însoțit și de intrarea ilegală a victimei în țară și organizație criminală. În conținutul adresei de sesizare se face precizarea că la data de 13 decembrie 2005, Ministerul Justiției – D.D.I.C.J.A.J.E., cu adresa nr. 64515 din 8 februarie 2005, a transmis cererea de extrădare formulată de autoritățile elene, cum și faptul că în prezent persoana extrădabilă se află încarcerată în Penitenciarul de Maximă Siguranță Colibași, județul Argeș, fiind arestată la data de 20 mai 2004, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1138/2004 emis de Tribunalul Argeș, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de Legea nr. 678/2001.

Adresa a fost însoțită de procesul-verbal prin care s-a luat declarație persoanei extrădabile, precum și de actele emise de către autoritățile judiciare ale statului solicitant și înaintate Ministerului Justiției, însoțite de traducerile autorizate ale acestor acte. În considerentele hotărârii instanței de fond s-a mai arătat că, în ședința camerei de consiliu din data de 27 decembrie 2005, după ascultarea persoanei extrădabile, s-a dispus arestarea provizorie a acesteia în vederea extrădării, în urma analizării mandatelor de arestare emise pe numele acesteia, respectiv a ordonanței nr. 651 din 16 februarie 2004 a Consiliului Judecătorilor din cadrul Tribunalului Corecțional din Atena, în baza căreia F.K.

urmează să fie judecat la Curtea de Apel Penală din Atena pentru infracțiunile concurente de trafic de carne vie și reținere ilegală, cum și a ordonanței nr. 1171 din 2 iunie 2005 a Consiliului Judecătorilor aparținând Tribunalului Corecțional din Atena, prin care s-a dispus trimiterea făptuitorului la Curtea de Apel Penală din Atena, pentru a fi judecat sub aspectul infracțiunilor de trafic de carne vie (îndreptat împotriva unui minor), intrare ilegală a victimelor în țară și, respectiv, organizație criminală, actul procesual susținând în vigoare mandatul de arestare nr. 2 din 4 februarie 2004 emis de judecătorul de instrucție al secției ordinare nr. 18 a Tribunalului de Primă Instanță Atena.

Instanța de fond a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 45 din Legea nr. 302/2004, în ceea ce privește arestarea provizorie a persoanei extrădabile, dispunându-se emiterea, în baza hotărârii respective, mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării. A fost fixat un nou termen pentru judecarea, în condițiile art. 48 alin. (1) C. proc. pen., a cererii de extrădare. S-a mai reținut că, potrivit art. 45 alin. 9 din Legea nr. 302/2004, împotriva persoanei extrădabile autoritățile judiciare române competente au emis un mandat de arestare preventivă pentru fapte săvârșite pe teritoriul României, astfel încât s-a atașat la dosarul cauzei copia sentinței penale nr. 13/ F din 4 octombrie 2005 a Tribunalului Argeș, s-a întocmit un referat, din care rezultă că pe rolul Curții de Apel Pitești se află înregistrată cauza privind apelul declarat de parchet și de inculpații F.K.

și A.A.M. împotriva acestei sentințe penale. S-a luat declarație persoanei extrădabile, aceasta menționând că își dă consimțământul să fie extrădată și predată autorităților competente ale statului solicitând, în condițiile art. 49 din Legea nr. 302/2004. În motivarea hotărârii, prima instanță a mai reținut că, împotriva cetățeanului grec a cărui extrădare se solicită au fost emise de către autoritățile judiciare elene acte de trimitere în judecată, fiind dispuse, de către aceleași autorități arestarea sa și că s-au emis: mandatul de arestare nr. 3 din 6 octombrie 2003 al Judecătorului de Instrucție al secției speciale nr. 1 a Tribunalului de Primă Instanță din Atena și mandatul de arestare nr. 2 din 4 februarie 2004 al Judecătorului de Instrucție al Secției Ordinare nr. 18 a Tribunalului de Primă Instanță din Atena, cel în cauză fiind acuzat că, la mijlocul lunii iulie 2003, împreună cu coinculpata A.A.M., a publicat în ziarul românesc C.Z.

un anunț, prin care căuta fete de 20-30 ani, care să lucreze în Grecia, ca tighelitoare la mașina de cusut. S-a mai reținut, în sarcina inculpaților că, la data de 3 iulie 2003, inducând-o în eroare pe victima E.C.B., cei doi au convins-o să meargă în Grecia, iar la aeroportul E.V. a așteptat-o persoana extrădabilă. Cetățeanul grec F.K. a condus-o pe victimă într-un apartament la Kifisia, unde a reținut-o ilegal, interzicându-i să iasă și reținându-i pașaportul. Din luna august 2003 și până în septembrie 2003, ambii inculpați au obligat-o să întrețină zilnic contacte sexuale cu diverși bărbați, iar la data de 28 septembrie 2003, când victima a încercat să evadeze, cei doi inculpați F.K. și A.A.M.

au lovit-o și au amenințat-o că o vor omorî dacă mai încearcă așa ceva. Un alt capăt de acuzare vizează faptul că, în România și la Atena, din luna noiembrie 2003 și până la 26 ianuarie 2004, persoana extrădabilă împreună cu coinculpata A.A.M., cu promisiunea de vacanță gratuită în Grecia, au obținut consimțământul cetățenei române I.O.G. să vină în Grecia, unde a așteptat-o cetățeanul grec T., care a condus-o într-un apartament, a reținut-o ilegal, luându-i documentele de călătorie, a încuiat-o în casă și a obligat-o să se prostitueze cu diverși bărbați, contra cost. De asemenea, în perioada respectivă cei doi inculpați au obținut consimțământul și a altor femei din România, printre care și o minoră, pentru a merge la Atena, să lucreze ca dansatoare, însă acestea au fost duse într-un apartament și obligate să se prostitueze.

În fine, persoana extrădabilă mai este cercetată pentru faptele de a fi procedat în perioada noiembrie 2003 – 26 ianuarie 2004, împreună cu coinculpata A.A.M., la exploatarea sexuală a unor femei străine, printre care și o minoră, cele în cauză dându-și consimțământul de a merge în Grecia în urma promisiunii inculpaților că vor avea o vacanță gratuită acolo și locuri de muncă. La destinație, victimele erau împinse cu forța să se prostitueze, inculpații constituindu-se și încadrându-se ca membri ai unui grup organizat, cu acțiune de durată, ce avea ca scop comiterea de fapte criminale, centrul de acțiune fiind în apartamentul lui N.S.A., unde se aranjau întâlnirile erotice.

Prima instanță a apreciat că, față de cele mai sus expuse, că persoana extrădabilă nu se regăsește în vreuna din excepțiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 302/2004, iar condiția prevăzută de art. 26 din aceeași lege, referitoare la dubla incriminare, este realizată în speță, faptele descrise fiind prevăzute ca infracțiuni de legea română. De asemenea, persoana extrădabilă și-a dat, prin declarația dată în fața instanței, consimțământul de a fi extrădată și predată autorităților competente ale statului solicitant.

Totuși, Curtea reține că împotriva cetățeanului grec a cărui extrădare se solicită, Tribunalul Argeș, secția penală, a pronunțat o hotărâre de condamnare, a cărei copie se află la dosarul cauzei, acesta fiind condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74, art. 76 lit. b) C. pen., și art. 13 C. pen., la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni, cu executare în regim de deținere. Prin aceeași hotărâre, inculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74, art. 76 lit. b) C. pen., și art. 13 C. pen.

Cele două pedepse au fost contopite, stabilindu-se executarea unei rezultante de 3 ani și 6 luni închisoare, în condițiile art. 57 și art. 71 C. pen. La aceeași pedeapsă a fost condamnată și inculpata A.A.M., iar în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului F.K. Ca stare de fapt, Tribunalul Argeș a stabilit, în esență, că, începând cu luna iunie 2003, inculpata A.A.M. a dat mai multe anunțuri în cotidianul C.Z. din Argeș, precizând că selectează fete ca dame de companie pentru Grecia, asigurându-le cazare, masă și salarizare avantajoasă. În urma anunțurilor date, au sunat la numerele de telefon indicate mai multe tinere, dintre care cei doi inculpați, care erau în relații de concubinaj, au selectat 6 tinere și anume: pe B.E.C., V.M., B.M.A., S.G., S.S.

și B.F.A., aceasta din urmă fiind minoră la momentul recrutării, mai precis avea vârsta de 17 ani. A mai rezultat din probele dosarului aflat pe rolul Tribunalului Argeș că, odată rezolvată problema selecției, cei doi inculpați au mers în Grecia și au închiriat o casă în Atena, în cartierul Kifisia după care s-au întors în România pentru a le pregăti pe cele 6 fete în vederea plecării în Grecia. Atât în România cât și în Grecia, inculpata le-a asigurat pe cele 6 tinere că vor fi angajate în restaurante, la baruri sau într-un atelier de croitorie și vor obține o salarizare bună. Pe unele dintre tinere, inculpata le-a ajutat să obțină pașapoartele, iar numitei B.F.A. i-a plătit și taxele necesare.

Mai mult, inculpata a asigurat fiecărei tinere bilete de avion pentru transportul în Grecia, suma de 500 Euro pentru prezentarea la vamă, precum și cazarea la un hotel din Atena. La data de 19 iulie 2003, inculpatul F.K. a plecat în Grecia împreună cu S.S. și B.M.A. pentru a mobila casa închiriată, ulterior sosind în Atena și celelalte 4 tinere. Inculpata A.A.M. a sosit în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2003, împreună cu fiica sa în vârstă de 4 ani. Pentru că inculpata A.A.M. este de naționalitate română, numai aceasta a discutat în mod direct cu cele 6 tinere, după ce în prealabil se sfătuise cu inculpatul F.K., de cetățenie greacă. După ce s-au stabilit în Grecia, la începutul lunii august 2003, inculpata le-a spus tinerelor că în realitate au fost aduse pentru a practica prostituția și nicidecum pentru a presta muncile menționate în anunțurile din presă sau în discuțiile avute cu ele înainte.

În această situație, tinerele nu au mai avut de ales, pentru că nu aveau bani să se întoarcă în țară (deoarece sumele de câte 500 Euro fuseseră restituite inculpaților la sosirea în Grecia) și, în plus, aceștia le reținuseră și pașapoartele. Instanța a concluzionat, în baza probelor administrate, că cei doi inculpați au dispus în mai multe moduri de tinerele aduse pentru a se prostitua, după cum urmează: numitele B.E.C., V.M., B.M.A., G.G. au fost transportate de un șofer grec, pe nume P.S. și de alți șoferi tot greci, la diferiți clienți pentru a întreține relații sexuale, contra sumei de 80 Euro fiecare. Banii erau primiți de șoferul grec nominalizat, care, la rândul lui îi împărțea cu inculpații.

Alte două tinere, S.S. și B.F.A., au fost plasate într-un așa zis „Birou Masaj Erotic”, unde practicau prostituția pentru sume cuprinse între 90-120 Euro. Banii erau primiți de o femeie, cetățean grec, pe nume A. și le dădea tinerelor câte 30 Euro pentru fiecare client. Din acești bani, tinerele dădeau la rândul lor câte 5 Euro pentru fiecare client, inculpaților. La scurt timp, a fost adusă la acest apartament și G.G. În sarcina celor doi inculpați s-a reținut că au recrutat și minore în vederea practicării prostituției, fiind în cunoștință de cauză, dovada constituind-o aniversarea majoratului la data de 7 august 2003 de către minora B.F.A., în casa închiriată de cei doi inculpați. La această aniversare, numitele B.E.C., B.M.A.

și V.M. au luat hotărârea să fugă, însă celelalte tinere cu care s-au consultat au refuzat să le urmeze. Au hotărât acest lucru după ce au aflat că inculpații hotărâseră să le vândă unor cetățeni greci. Celelalte tinere rămase au continuat să se prostitueze în apartamentul administrat de A., iar aici erau aduse de inculpați cu un autoturism închiriat și condus de inculpatul F.K. Cei doi inculpați le mutau în permanență pe tinere de la un apartament la altul, astfel că în a doua jumătate a lunii august 2003, G.G. a fost transferată într-o altă locație administrată de un anume A. unde, alături de alte tinere a continuat să practice prostituția. Inculpata A.A.M., după ce a luat legătura telefonic cu numita N.D.C., mama numitei N.F.A., în vederea racolării altor tinere pentru a se prostitua, la sfârșitul lunii august 2003, a revenit în țară pentru preluarea respectivelor tinere.

Inculpata a declarat că le-a racolat pe tinere pentru cetățeanul grec A. Ca formalitate a acestei acțiuni, inculpata a dus-o în Grecia pe minora M.A.F., în vârstă de 16 ani, fără știrea părinților, achitându-i toate taxele de obținere a pașaportului, transport și cei 500 Euro necesari la vamă, precum și pe alte patru tinere și le-a predat cetățeanului grec A. La data de 6 septembrie 2003, tânăra G.G. s-a întors în țară, reușind să facă rost de banii necesari pentru transport. Ajunse în Grecia, minora M.A.F., împreună cu alte trei tinere au fost duse de inculpați la apartamentul administrat de A., unde minora a întreținut relații sexuale cu 8 clienți, fără a obține bani, deoarece au fost încasați de A. și urma să fie dați inculpatei, însă, în acel moment au descins organele de poliție care au reținut toate persoanele găsite.

După 4 zile, inculpata A.A.M. a fost pusă în libertate, iar M.A.F., S.S. și N.F.A. au fost condamnate pentru prostituție. S-a stabilit că victima B.E.C. a continuat să practice prostituția sub supravegherea cetățeanului grec S.P., rămânând în casa închiriată de inculpați. Tânăra a mai încercat să fugă, însă a fost prinsă de inculpați și obligată să promită că nu va mai fugi. La data de 29 septembrie 2003, cei doi inculpați au venit în România pentru a-și rezolva unele probleme personale legate de casa din Pitești, iar B.E.C. a reușit să sesizeze organele de poliție din Grecia, care au procedat la arestarea cetățeanului grec S.P. Odată cu inculpații au venit în țară și minora M.A.F., ca urmare a expulzării.

Fiind anunțați că s-au emis mandatele de arestare pe numele lor în Grecia, cei doi inculpați nu au mai părăsit România, ci și-au continuat aici activitatea infracțională, în sensul că au racolat tinere pentru a le trimite în Grecia să se prostitueze. Astfel, de la jumătatea lunii octombrie 2003, inculpații au recrutat pe minorele N.R.F. și F.A.C., precum și pe tinerele I.O.G. și F.R. și le-au trimis în Grecia, la Atena la colaboratorii lor, pentru a se prostitua. Acestea au fost împărțite în două grupuri constituite dintr-o minoră și o majoră pentru a nu da de bănuit la graniță. Partea vătămată I.O.G. nu a cunoscut pentru ce este trimisă în Grecia, a fost cazată într-un apartament împreună cu F.A., iar în lipsa acesteia, a fost violată de doi cetățeni greci.

Acest lucru a determinat-o să fugă și să înștiințeze autoritățile grecești. Cealaltă tânără, F.R., a fost scoasă pe stradă de șoferi greci pentru a se prostitua, însă a fost identificată de organele judiciare din această țară, care, ulterior au operat mai multe arestări de proxeneți printre care și colaboratorii celor doi inculpați. Minorele F.A.C. și N.R.F. au continuat să se prostitueze în Grecia, sub supravegherea cetățenilor greci. O parte din banii obținuți din prostituție erau trimiși în România celor doi inculpați, prin sistemul W.U. și ridicați de cunoștințe ale acestora, pentru că se știau urmăriți. În luna ianuarie 2004 cele două minore s-au întors în țară, precum și N.F.A., și, de comun acord cu inculpații, au hotărât să se întoarcă în Grecia pentru a continua practicarea prostituției.

Pentru că avea interdicție de a mai intra în Grecia, B.F.A. s-a căsătorit cu fiul soțului mamei sale din altă căsătorie, N.C., astfel obținând un alt pașaport pe numele N.F.A. Inculpații și-au continuat activitatea de racolare de tinere pentru a le trimite în Grecia în vederea prostituării. Astfel, din luna decembrie 2003 și în continuare la începutul lunii ianuarie 2004, inculpații au mai recrutat pe numitele B.A.M., C.P., L.C.I., F.G.M. și minorele F.A.C. și N.R.F., precum și pe S.M.T. și I.A.M. Ca urmare a acestor activități infracționale, cei doi inculpați, în perioada decembrie 2003 – mai 2004 au primit de la colaboratorii lor din Grecia, prin sistemul W.U., suma totală de 42.140 Euro. De pe urma practicării prostituției de către cele șase tinere în Grecia, în luna iulie 2003, se aproximează că cei doi inculpați și-au însușit suma de 28.600 Euro, pornind și de la necesitatea strigentă de a-și recupera casa din Pitești pe care o amanetaseră.

S-a constatat că, faptele pentru care persoana extrădabilă este cercetată în Grecia, cel puțin în parte, privesc persoane vătămate cetățeni români și fac obiectul hotărârii de condamnare pronunțate de către Tribunalul Argeș. Prima instanță a mai avut în vedere dispozițiile art. 9 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, cooperarea judiciară poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unei proceduri în curs sau atunci când această faptă trebuie sau poate face, de asemenea, obiectul unei urmăriri ce ține de competența autorităților judiciare române, același principiu fiind prevăzut și în art. 8 din Convenția Europeană de extrădare, în sensul că o parte solicitată va putea refuza să extrădeze o persoană reclamată, dacă această persoană se află și sub urmărirea sa pentru fapta sau faptele în legătură cu care se cere extrădarea.

Instanța de fond a apreciat că, această situație se regăsește în speța de față, cei în cauză fiind chemați să răspundă pentru faptele comise în parte pe teritoriul României, împotriva unor cetățeni români. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și persoana extrădabilă F.K. În recursul său, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și pe fond, admiterea cererii de extrădare formulată de autoritățile elene. În recursul său, persoana extrădabilă a solicitat extrădarea sa în Grecia pentru a fi cercetat în țara în care a săvârșit infracțiunile. Recursurile declarate sunt fondate. Potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, existența unui proces penal în fața autorităților judiciare române, împotriva persoanei extrădabile care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, nu împiedică extrădarea.

Conform alin. (2) al aceluiași articol, în cazurile prevăzute la alin. (1), predarea extrădatului poate fi amânată. În caz de amânare, extrădarea poate deveni efectivă numai după ce procesul penal a luat sfârșit, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, numai după ce aceasta a fost executată sau considerată ca executată. Din cererea de extrădare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Atena, secția extrădări și asistență judiciară, rezultă că, persoana extrădabile F.K.

a fost trimisă în judecată prin Ordonanța nr. 651/2004 a Consiliului Judecătorilor la Tribunalul Corecțional din Atena, pentru faptele de trafic de carne vie, în comun și în concurs și de reținerea ilegală, iar prin ordonanța nr. 1171 din 2 iunie 2005 a Consiliului Judecătorilor la Tribunalul Corecțional din Atena, prin care este trimis pentru a fi judecat pentru trafic de persoane în mod profesional în comun și în concurs îndreptat împotriva unui minor, trafic de carne vie în mod profesional în comun și în concurs, însoțit și de intrarea ilegală a victimei în țară și organizație criminală, aceste fapte fiind pedepsite de art. 13 lit. f), art. 26 par. la art. 27 par.1, art. 45, art. 94 par. 1, art. 187 par. 1, art. 323 par. 1, 2, 4 a) și b), art. 351 par. 1, 2, 4 a), c) și d), art. 6 C. elen.

Din același act de sesizare mai rezultă că, cele două ordonanțe au menținut în vigoare cele două mandate de arestare preventivă emise pe numele persoanei extrădabile, respectiv mandatul nr. 3 din 6 octombrie 2003 a Judecătorului de Instrucție al Secției Speciale nr. 1 a Tribunalului de Primă Instanță din Atena și mandatul de arestare preventivă nr. 2 din 4 februarie 2004 a Judecătorului de Instrucție al Secției Ordinare nr. 18 a Tribunalului de Primă Instanță din Atena. Prin sentința penală nr. 13/ F din 4 octombrie 2005, Tribunalului Argeș a dispus condamnarea inculpatului F.K., la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen., și art. 13 C. pen.

Având în vedere că faptele pentru care se desfășoară procesul penal în fața autorităților judiciare române se regăsesc printre infracțiunile reținute de Tribunalul de Primă Instanță din Atena, dar nu în totalitate, această împrejurare justifică pe deplin cererea de extrădare. Cum persoana extrădabilă, cetățean grec, este judecat în prezent pentru unele din infracțiunile săvârșite pe teritoriul România și Greciei, extrădarea poate deveni efectivă numai în condițiile prevăzute de art. 60 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, respectiv în momentul finalizării procesului penal pornit împotriva acesteia și în caz de condamnare, numai după executarea pedepsei sau considerarea ei ca executată. Pentru aceste considerente, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și persoana extrădabilă urmează să fie admise.

Se va casa hotărârea atacată în sensul că se va admite cererea de extrădare formulată de Republica Elenă și conform art. 60 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 se va amână predarea persoanei extrădabile F.K. după ce procesul penal aflat pe rolul instanțelor române a luat sfârșit, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate numai după ce aceasta a fost executată sau constatată ca executată. Având în vedere dispozițiile art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, se va dispune emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării, de către Curtea de Apel Pitești, care va intra în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și persoana extrădabilă F.K. împotriva sentinței penale nr. 4/ F din 12 ianuarie 2006 a Curții de Apel Pitești, secția penală. Casează hotărârea atacată, în sensul că admite cererea de extrădare formulată de Republica Elenă, și conform art. 60 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 amână predarea persoanei extrădabile F.K. după ce procesul penal aflat pe rolul instanțelor române a luat sfârșit, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate numai după ce aceasta a fost executată sau constatată ca executată. Dispune emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării, de către Curtea de Apel Pitești, care va intra în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

Onorariul de avocat, pentru apărarea din oficiu a persoanei extrădabile F.K., în sumă de 40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Onorariul cuvenit interpretului de limba greacă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 ianuarie 2006.