ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5643/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5643/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Judecătoria Vișeu de Sus, prin
sentința civilă nr. 2347 din 17 octombrie 1995, schimbată parțial de Tribunalul
Maramureș prin decizia nr. 218 din 30 iulie 1996, irevocabilă, a admis acțiunea
civilă introdusă de reclamantul S.P. împotriva Statului Român reprezentat prin
Primăria Borșa și în consecință:
- a constatat că reclamantul a
dobândit prin cumpărare, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în
Borșa, în suprafață de 222 mp, pe terenul pârâtului;
- a dispus introducerea dreptului de
prescripție al reclamantului în C.F. Borșa.
La 8 mai 2004, D.G.F.P. Maramureș
Administrația Finanțelor Publice a municipiului Sighetu Marmației a formulat o
constatare în anulare, reținută de art. 317 pct. 1 C. proc. civ., împotriva
hotărârilor mai sus menționate. Pe considerentul în „instanța de fond” apel ar
fi trebuit să citeze Statul Român prin Ministerul Finanțelor și nu prin
Primăria Borșa, care nu poate reprezenta legal acea condiție
În motivarea contestației s-a mai
susținut că la 29 martie 1994, SC P. SA a vândut lui N.P. unitatea nr. 22 din
Borșa înscrisă în C.F. Borșa, dar fără terenul pe care are amplasată
construcția, astfel menționată expresia contract;
- ulterior, expertul topograf M.G.(G.),
angajat de S.P. pentru întocmirea documentației necesare intabulării, a
întocmit o lucrare falsă, în baza căreia reclamantul și-a intabulat dreptul de
proprietar asupra terenului;
Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu
de Sus, a sesizat în anul 2004, că analiza topografică din Vișeu de Sus a
confirmat propunerea de urmărire penală pentru care hotărârile prevăzute de
art. 290 art. 29 lit. c, drept consecință o prescriere a răspunderii penale.
Judecătoria Vișeu de sus, prin
sentința civilă nr. 1584 din 31 mai 2004, a respins contestația în anulare
reținând că:
- potrivit art. 319 C. proc. civ.,
hotărârile în discuție nu mai pot fi atacate de această cale deoarece au rămas
irevocabile de fapt 8 ani, iar intimatul S.P. și-a schimbat buletinul de
identitate în anul 1997.
- rezoluția dată de parchet și
cercetările penale efectuate pentru infracțiunile prevăzute de art. 290 C. pen.
și art. 291 C. pen. nu constituiau motiv de revizuire.
Curtea de Apel Cluj, secția civilă,
prin decizia nr. 219 din 29 octombrie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat
de contestatoare cu motivarea că prima instanță a procedat corect reținând
tardivitatea contestației în anulare și făcând trimitere la calea de atac a
revizuirii.
Contestatoarele au declarat recurs
prin care au susținut că ambele hotărâri ar fi greșite deoarece:
- în baza rolului activ, instanțele care
trebuie să dea o calificare corectă căii lor de atac și nu să o respingă;
- au încercat să repare o eroare și
față de acest scop revizuirea sentinței ar fi trebuit să le ajute.
Criticile formulate, care s-ar putea
încadra în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sunt nefondate deoarece:
- rolul activ, înscris în art. 129 C.
proc. civ., nu permite judecătorilor să schimbe obiectul cererii deduse
judecății, mai ales în condițiile în care părțile nici nu se prezintă la
proces, solicitând judecarea în lipsă;
- pe cauză rolul activ, judecătorii
trebuie să fie imparțiali neavând așadar posibilitatea să ajute pe nici una din
părți indiferent de scopul urmărit de acesta.
Așa fiind, potrivit art. 312 alin. (1)
C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul
declarat de Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Maramureș împotriva
deciziei nr. 2192/A din 29 octombrie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă
de muncă și asigurări sociale pentru minori și familiei.
Obligă pe recurenți la 7.000.000 lei
cheltuieli de judecată către S.P.
Pronunțată, în ședința publică,
astăzi 27 iunie 2005.