ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4464/2005

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Contestatorul B.I., a solicitat prin contestația în anulare formulată, anularea deciziei nr. 1288 din 23 februarie 2005, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, susținând că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea normelor imperative ale Legii nr. 31/1990, respectiv a dispozițiilor art. 252 și 236 din actul normativ menționat. Astfel, contestatorul critică decizia atacată întrucât a ignorat normele care prevăd continuarea mandatului de către administratori până la preluarea funcției de către lichidatori, iar lipsa semnăturilor lichidatorilor în registrul comerțului și lipsa formelor legale de publicitate a actului prin care au fost numiți de judecătorul sindic împiedica exercițiul atribuțiilor acestora.

Pe de altă parte, dizolvarea societății are drept efect transmiterea universală a patrimoniului societății cu răspundere limitată către asociatul unic, din momentul expirării termenului de introducere a apariției. Contestația în anulare este nefondată și va fi respinsă pentru considerentele ce se vor expune: Prin sentința nr. 702 din 15 iulie 2003, pronunțată de Tribunalul Botoșani, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei SC P. SRL Botoșani, reprezentată de administratorul B.I., împotriva pârâtei B.C.R. SA, sucursala Botoșani și obligată aceasta la plata sumelor de 3.306.793.089 lei daune și la 6.550.000 lei cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia nr. 910 din 18 decembrie 2003, a admis recursul pârâtei, a anulat ca insuficient timbrat recursul reclamantei, a modificat sentința atacată și respingând acțiunea a obligat pe reclamantă la 32.581.500 lei cheltuieli de judecată către pârâtă și a dat în debit pe aceeași reclamantă cu suma de 146.887.800 lei diferență de taxă de timbru aferentă pretențiilor solicitate la instanța de fond. Revizuirea formulată de B.I., împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel Suceava, întemeiată pe existența unor hotărâri judecătorești potrivnice, a fost respinsă, pentru lipsa calității procesuale active a revizuientului, prin decizia nr. 1288 din 23 februarie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizie atacată prin prezenta contestație în anulare.

Cale extraordinară de atac, de retractare, contestația în anulare este admisibilă în condițiile expres și limitativ determinate de dispozițiile art. 317 și 318 C. proc. civ. Potrivit textelor de lege citate, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motive ce nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului dacă procedura de citare nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor legii sau hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privind competența, dar și în condițiile în care hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare.

Astfel, motivele invocate tind către reluarea judecății fondului unui litigiu pentru situații pe care legea nu le-a prevăzut; dispozițiile enunțate nu privesc normele de ordine publică relative la competența instanțelor judecătorești iar hotărârea atacată a soluționat litigiul fără a cerceta fondul, admițând excepția lipsei calității procesuale active. Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 1288 din 23 februarie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de B.I., împotriva deciziei nr. 1288 din 23 februarie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 4 octombrie 2005.