ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2807/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea nr. 2095 din 22

septembrie 2003 a Judecătoriei Constanța a fost încuviințată cererea de

executare silită formulată de S.N.Tc R. SA Constanța asupra bunurilor

debitoarei N.E.V. pentru recuperarea debitului în valoare de 7.174.000 lei, recunoscut

prin sentința civilă nr. 3352 din 21 mai 2002 a Tribunalului Constanța, secția

comercială, definitivă și investită cu formula executorie.

Apelul declarat de debitoare

împotriva acestei hotărâri, a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 158 din

10 noiembrie 2003 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.

S-a avut în vedere că cea în cauză

nu a executat de bunăvoie obligația stabilită prin hotărâre judecătorească

irevocabilă, situație în care în mod corect s-a încuviințat executarea silită.

Împotriva acestei hotărâri,

debitoarea a declarat recursul de față, solicitând respingerea cererii întrucât

nu a avut cunoștință de procesul în cadrul căruia a fost obligată la plata

taxei de abonament și a contravalorii prestației telefonice, ea locuind în fapt

în București.

Recursul nu este întemeiat, urmând a

fi respins ca atare.

Potrivit art. 372 C. proc. civ.

executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești

ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executor.

În speță, s-a dispus încuviințarea

executării silite în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, care

constituie titlu executor.

Recurenta nu aduce critici hotărâri

de încuviințare a executării, ci hotărârii care constituie titlu executor,

pretinzând că nu a fost legal citată în acea cauză.

Textul redat ca și următoarele din

codul de procedură civilă cuprinde dispoziții referitoare la faza de executare

a unei hotărâri judecătorești, ce trebuie urmate întocmai.

Dar, în această fază de executare nu

este posibilă analizarea legalității hotărârii ce constituie titlu executor, ce

eventual poate face obiectul unor căi extraordinare de atac, deci executarea

s-a pornit tocmai în temeiul unei hotărâri definitive.

Așa fiind, întrucât hotărârea a

cărei executare silită s-a solicitat este definitivă, rezultă că încuviințarea

cererii s-a făcut corect, astfel că recursul de față este neîntemeiat, urmând a

fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de debitoarea N.E.V. împotriva deciziei nr. 158/C din 10 noiembrie

2003 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2005.