ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6783/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 96 din 14

martie 2005 a Tribunalului Dâmbovița a dispus condamnarea inculpatei

T.V.,

la o pedeapsă de 6 luni

închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen.,

raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. f) C.

pen., cu aplicarea art. 41 – art. 42 C. pen., și art. 74 – art. 76 C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen.,

s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe termen de 2

ani și 6 luni. Conform art. 86

3

instanța a stabilit măsuri de supraveghere

prevăzute la alin. (1) al acestui articol.

Instanța a luat act că partea

vătămată, secția Titan, District C.F.R. Târgoviște nu s-a constituit parte

civilă, paguba fiind reparată prin restituire.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, în nopțile de 18 și 19 august 2004, inculpata a asigurat

paza a 4 coinculpați, și ei condamnați în cauză, care au furat cupoane de cale

ferată din zona C.F.R. Aninoasa în valoare de 5.677.298 lei ce era închisă

circulației.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița motivând că instanța

de fond în mod greșit a înlăturat dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen.,

considerând că T.V. este reabilitată de drept.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia nr. 229 din 26 mai 2005, a respins, ca nefondat, apelul parchetului.

Împotriva deciziei a declarat recurs

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești criticând-o pentru greșita

încadrare juridică prin înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen.

S-a motivat în recurs că prin sentința

penală nr. 1246/2001 pronunțată de Judecătoria Târgoviște inculpata a fost

condamnată în baza art. 32 alin. (1) din Legea nr. 141/1999 și art. 91 C.

silvic, la o pedeapsă rezultantă de un an închisoare a cărei executare a fost

suspendată condiționat în baza art. 81 C. pen.

Se mai motivează că fapta dedusă

judecății a fost atât în termenul de încercare a suspendării condiționate dar

și în cel al grațierii condiționate dispusă prin Legea nr. 543/2002. Fiind o

grațiere condiționată dispozițiile art. 120 alin. (2) C. pen., nu aveau

aplicabilitate pentru condamnarea care constituie primul termen al recidivei,

astfel încât nu a operat reabilitarea de drept.

Se solicită ca instanța de recurs să

dea eficiență dispozițiilor art. 83 C. pen., dar și dispozițiile art. 7 din

Legea nr. 543/2002, cu reținerea și a dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen.

Recursul nu este fondat.

Este adevărat că inculpata T.V. prin

sentința penală nr. 1246 din 4 octombrie 2001 a Judecătoriei Târgoviște a

suferit două condamnări la pedepse de: 6 luni închisoare pentru infracțiunea

prevăzută de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 141/1999 respectiv, un an

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 91 C. silvic, aflate în concurs,

pedeapsa rezultantă de un an închisoare fiind suspendată condiționat conform art.

81 C. pen., pe termenul de încercare de 3 ani.

Prin intervenția Legii de grațiere nr.

543/2002, conform art. 120 alin. (2) C. pen., partea din termenul de încercare

care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță care în cauză este de 1

an s-a redus la 2 ani.

Așa fiind, după împlinirea acestui

termen de 2 ani a intervenit reabilitarea de drept conform art. 86 C. pen.

Prin urmare în mod temeinic instanța

de fond și apel au înlăturat aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., față de infracțiunea

comisă în perioada 18-20 august 2994.

Așa fiind, în baza art. 315

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul parchetului va fi respins.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești împotriva deciziei

penale nr. 229 din 26 mai 2005 a Curții de Apel Ploiești, privind pe inculpata T.V.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

a inculpatei, în sumă de 100 RON (1.000.000 lei), se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

decembrie 2005.