ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3342/2005

Deliberând asupra recursului de față

constată

:

Prin acțiunea adresată arbitrajului,

respectiv Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț Industrie și Agricultură

Galați reclamanta CN A.P.D.M. Galați a solicitat obligarea pârâtei UM 0615

Tulcea la plata sumei de 28.401.426 lei reprezentând taxe portuare, a sumei de

6.244.801 lei penalități de întârziere plus cheltuieli de arbitrare.

În motivarea acțiunii sale,

reclamanta a susținut că în temeiul contractului nr. 2690/2002 navele pârâtei

au operat în raza sa de jurisdicție în portul Tulcea pentru care datorează taxe

portuare.

Prin hotărârea arbitrală nr. 34 din

1 iunie 2004 pronunțată de Arbitrajul de pe lângă Camera de Comerț Industrie și

Agricultură Galați a fost admisă în parte acțiunea reclamantei așa cum a fost

restrânsă și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma

de 12.020.343 lei reprezentând prestații portuare, suma de 6.244.801 lei

penalități de întârziere plus 1.969.642 lei cheltuieli arbitrare.

Hotărârea arbitrală nu a fost

motivată în fapt și în drept.

Împotriva hotărârii a formulat

acțiune în anulare pârâta susținând că hotărârea arbitrală nu este motivată și

că ulterior convenției încheiată între părți prin lege nu mai avea obligația de

a plăti taxe portuare.

Prin decizia civilă nr. 717/ R din

26 octombrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială și de

contencios administrativ, în dosarul nr. 937/C+C/2004 s-a admis acțiunea în

anulare formulată de pârâtă s-a anulat hotărârea arbitrală și în rejudecare s-a

respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantă.

Pentru a pronunța decizia instanța a

reținut că potrivit art. 3 din Legea nr. 528/2002 a fost modificată O.G. nr.

22/1990 și în baza acestui text nu putea fi obligată la plata taxelor portuare.

Împotriva deciziei a formulat recurs

reclamanta care a criticat-o pentru nelegalitate. A solicitat recurenta, admiterea

recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului.

A susținut recurenta că decizia este

nelegală deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra excepției de nulitate

invocată de pârâtă privitoare la nerespectarea prevederilor art. 363 alin.

(

1

)

C. proc.

civ., care se referă la necomunicarea hotărârii arbitrale în termen de o lună

de la pronunțarea ei.

Critica formulată nu este fondată.

Excepția a fost invocată de pârâtă,

este o excepție relativă și faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra ei putea

fi invocat numai de partea vătămată prin acest lucru, respectiv pârâta și nu de

recurenta – reclamantă.

În al doilea motiv de recurs în

esență se susține că în cauză instanța a motivat soluția numai pe dispozițiile

art. Din Legea nr. 528/2002 privind aprobarea O.G. nr. 22/1999 precizând că în

art. 3 din O.G. nr. 22/1999 se prevede excepția de neaplicare a ordonanței nu

și excepția de neplată.

Nici această critică nu este

fondată.

Potrivit art. 3 din O.G. nr. 22/1999

dispozițiile privind administrarea porturilor și a căilor navigabil, precum și

desfășurarea activităților de transport naval și în porturi și pe căi

navigabile nu se aplică în porturile și în zonele în care se desfășoară în

exclusivitate activități militare, precum și navelor militare respectiv ale

M.Ap.N și ale M.I.

Art. 8 din Legea nr. 412/2002 pentru

aprobarea O.G. nr. 42/1997 privind navigația civilă face definiția navelor și

prevede și pontonul.

Adresa invocată de recurentă emisă

de direcția de Logistică din cadrul M.I. nu are relevanță în cauză fiind vorba

de o interpretare proprie a actelor normative mai sus menționate.

În mod corect deci prin decizia

recurată s-a reținut că pârâta era scutită de plata taxelor portuare.

Față de considerentele mai sus

menționate se constată că în cauză nu subzistă nici unul din motivele prevăzute

de art. 304 C. proc. civ., care să ducă la modificarea sau casarea deciziei

recurate și în consecință recursul formulat de recurenta – reclamantă urmează a

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta CN

A.P.D.M. SA Galați împotriva deciziei nr. 717/ R din 26 octombrie 2004 a Curții

de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 iunie 2005.