ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 95/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea civilă nr. 6018 din 8 octombrie Judecătoria Sibiu a respins cererea executorului bancar G.L.Ș., privind încuviințarea începerii executării silite prin poprirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile necorporale datorate debitoarei SC M.C.P. SRL de că terțul poprit B.C.C. SA Sibiu până la concurența sumei de 5.653.000.000 lei plus dobânzile aferente, sume solicitate de creditoarea B.C.R. SA Novaci, instanța reținând în esență că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 452 C. proc. civ., respectiv nu există nici un raport juridic între debitoare SC M.C.P.

SRL și B.C.C., nefiind făcută dovada calității de terț poprit a acestei bănci. Împotriva încheierii a declarat apel creditoarea B.C.R. SA, agenția Novaci, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și arătând că dispozițiile art. 452 C. proc. civ., trebuiau coroborate cu cele prevăzute de art. 460 alin. (2) C. proc. civ., privind desființarea popririi în situația în care terțul poprit nu datorează suma de bani debitorului poprit, proba raportului juridic la care se face referire fiind necesară numai după încuviințarea și înființarea popririi. Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 467/ A pronunțată în camera de consiliu din 24 martie 2004 a respins ca nefondat apelul creditoarei reținând în esență că art. 452 C. proc.

civ., impune în mod imperativ drept condiție fundamentală pentru încuviințarea începerii executării silite prin poprire existența unor raporturi juridice între debitor și terța persoană care i-ar datora acesteia suma de bani, titluri de valoare sau alte bunuri incorporale. Împotriva hotărârii instanței de apel în termen legal creditoarea a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Prin motivele de recurs, creditoarea arată că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. În contextul acestui motiv recurenta menționează că instanța a apreciat în mod greșit că se impunea respingerea cererii de încuviințare pentru lipsa dovezii calității de terț poprit că dispozițiile art. 452 C. proc.

civ. se coroborează imperativ cu dispozițiile art. 460 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează desființarea popririi, în situația în care terțul poprit nu datorează sume de bani debitorului poprit. Recurenta menționează că proba raportului juridic arătat trebuie să fie efectuată în mod imperativ numai după încuviințarea și înființarea popririi. Simpla adresă de înființare a popririi nu aduce atingere drepturilor procesuale și nici patrimoniului băncii terț poprit în situația în care ulterior s-ar efectua proba lipsei calității procesuale pasive. Procedând astfel, conchide recurenta s-ar încălca și dispozițiile art. 452 C. proc. civ., deoarece s-ar înlătura celeritatea și caracterul de surpriză al acestei forme de executare silită.

Recurenta – creditoare a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul încuviințării executării silite prin poprire împotriva debitoarei în baza titlurilor executorii materializate în contract de credit investit cu formulă executorie. Recursul declarat de creditoare nu este fondat. Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor aflate la dosar, Înalta Curte apreciază că hotărârea este legală. Astfel instanța de apel ca și instanța de fond corect au reținut faptul că nu s-a făcut dovada existenței unor raporturi juridice între debitoare și terțul – poprit în sensul dispozițiilor art. 452 C. proc. civ., pentru a face astfel dovada calității de terț poprit a acestei bănci.

În consecință, având în vedere că decizia atacată este legală, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul creditoarei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de creditoarea B.C.R. SA, agenția Gorj, împotriva deciziei nr. 467/ A din Camera de Consiliu de la 24 martie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2006.