ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2635/2006

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 11 mai 2004, Judecătoria sector 3 București, a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditoarea SC T. SA București împotriva debitoarei SC O.A. SA Brașov, pentru înființarea popririi asupra sumei de 450.000 dolari S.U.A. în mâinile terțului poprit B.C.R. SA. Curtea de Apel București, prin decizia comercială 128 din 11 februarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul debitoarei, considerând competentă instanța ce a soluționat fondul dar și îndeplinite condițiile cerute de lege pentru încuviințarea executării silite. Prin decizia 133 din 18 ianuarie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție respinge, ca nefondat, recursul declarat de debitoare, reținând că instanța de apel a soluționat în compunerea legală a completului, nu a încălcat dispozițiile privind competența materială a instanțelor judecătorești.

În privința excepției prescripției extinctive a dreptului de a cere executarea silită, instanța de recurs a stabilit, că aceasta este o excepție de fond ce nu se poate invoca într-o procedură necontencioasă, întocmai precum și anularea între timp a titlului executoriu sau exercitarea cu rea credință a drepturilor procesuale. Decizia astfel pronunțată a fost atacată de către debitoare cu contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 317 pct. 2 C. proc. civ. și art. 318 C. proc. civ. Contestatoarea susține că hotărârea instanței de recurs a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privind competența. Încheierea de încuviințare a executării silite a fost dată de judecătorie iar calea de atac a fost exercitată direct la curtea de apel încălcându-se norma de competență materială.

Instanța de recurs respingând ca nefondat recursul, nu a rezolvat excepția legată de competență. Contestația în anulare este neîntemeiată și va fi respinsă pentru considerentele ce se vor expune. Cale extraordinară de atac de retractare, contestația în anulare este condiționată de existența unei hotărâri irevocabile care poate fi atacată pentru neîndeplinirea procedurii de citare pentru ziua când s-a judecat pricina sau încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea recursului. Recursul declarat era întemeiat pe încălcarea dispozițiilor privind competența materială, motive identice contestației în anulare de față.

Prin decizia atacată (nr. 133 din 18 ianuarie 2006), instanța a analizat toate motivele de recurs, stabilind legalitatea deciziei curții de apel atât în privința compunerii completului de judecată cât și a competenței materiale. Astfel, nu poate fi întemeiată contestația în anulare nici în privința analizei competenței materiale dar nici în omisiunea analizării unui motiv de recurs câtă vreme motivul de ordine publică a reprezentat unul din motivele de recurs pe care instanța le-a analizat. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 317 și 318 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația în anulare declarată împotriva deciziei 133 din 18 ianuarie 2006 a acestei instanțe.

În considerația dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., va obliga partea căzută în pretenții, contestatoarea, la 1190 lei cheltuieli de judecată către intimata SC T. SA București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de SC O.A. SA Brașov împotriva deciziei nr. 133/2006 din 18 ianuarie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Obligă pe contestator la plata sumei de 1190 RON cheltuieli de judecată către intimata SC T. SA București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2006.