ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 961/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1423 din 18

octombrie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca

neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de

condamnata T.M., formulată în temeiul art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453

lit. a) C. proc. pen.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a avut în vedere că din registrul de expertiză medico-legală efectuat

în cauză rezultă că petenta suferă de diagnosticul „tulburare organică pe fond

toxic etilic, stare depresivă fond situațional”, putând fi tratată în rețeaua

sanitară a A.N.P. și nu o pune în imposibilitatea executării pedepsei.

Apelul formulat de condamnată împotriva

sentinței penale menționate a fost respins, ca nefondat, în temeiul art. 379 pct.

1 lit. b) C. proc. pen., prin decizia penală nr. 912 din 24 noiembrie 2005 a

Curții de Apel București, secția I penală, apelanta fiind obligată să plătească

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, instanța de

apel a constatat că petenta nu suferă de o boală care să o pună în

imposibilitate de a executa pedeapsa închisorii.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, a formulat recurs condamnata T.M.

Prin motivele de recurs, condamnata

a arătat că în cauză se impune întreruperea executării pedepsei închisorii întrucât

în penitenciar nu i se poate administra tratament adecvat pentru bolile de care

suferă.

Recursul va fi examinat prin prisma

cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

1

C. proc.

pen., referitor la greșita aplicare a legii.

Analizând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că recursul formulat nu este fondat,

hotărârile pronunțate în cauză fiind legale și temeinice.

Din actele existente la dosar,

rezultă că recurenta se află în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare aplicată

de Tribunalul București, secția I penală.

În raport de obiectul cererii,

întreruperea executării pedepsei întemeiată pe dispozițiile art. 455 C. proc.

pen., raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., în cauză a fost efectuată o

expertiză medico-legală, care a concluzionat că petenta prezintă diagnosticul

de „tulburare organică de personalitate pe fond toxic etilic. Stare depresivă

fond situațional”.

S-a menționat, de asemenea, că

aceasta poate fi tratată în rețeaua sanitară a A.N.P. cu respectarea indicațiilor

terapeutice și că nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.

Înalta Curte reține că potrivit art.

455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., întreruperea

executării pedepsei închisorii este posibilă când se constată pe baza unei

expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în

imposibilitate de a executa pedeapsa.

Ori, în cauză, s-a constatat pe baza

expertizei medico-legale efectuate că boala de care suferă condamnata, pe lângă

faptul că poate fi tratată în rețeaua sanitară a A.N.P., nu o pune pe recurentă

în imposibilitate de a executa pedeapsa închisorii.

În consecință, corect au reținut

instanțele că nu se impune întreruperea executării pedepsei, urmând ca în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul

condamnatei să fie respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnata T.M. împotriva deciziei penale nr. 912 din 24 noiembrie

2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurenta condamnată la plata

sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 februarie 2006.