ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5709/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5709/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin încheierea nr. 1119 din 14 septembrie 2004, pronunțată de
Judecătoria Negrești Oaș, s-a admis cererea formulată de executorul
judecătoresc M.B. și a fost încuviințată executarea silită a titlului
executoriu, sentința nr. 4673 din 7 iulie 1994, pronunțată de Judecătoria Satu
Mare, la cererea creditorilor S.L., T.C., R.I. și
C.L., în contradictoriu cu debitorul
Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare, instanța apreciind că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 372, art. 373 și art. 371
1
C. proc.
civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel debitorul Inspectoratul
Școlar Județean Satu Mare.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr. 1238 din 7 decembrie 2004 a
anulat apelul ca netimbrat, constatând incidența prevederilor art. 20 pct. 3
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Împotriva acestei hotărâri debitorul Inspectoratul Școlar Județean Satu
Mare a declarat recurs, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct.
8, 9 și 10 C. proc. civ.
Recursul se va admite pentru următoarele considerente.
Încheierea primei instanțe s-a dat
în camera de consiliu, fără citarea părților, după dispoziția din art. 373
1
alin. (2) C. proc. civ., procedura în materia încuviințării executării silite
fiind, fără echivoc, necontencioasă.
Conform art. 721 C. proc. civ.
„Dispozițiile codului de față alcătuiesc procedura de drept comun în materie
civilă...”, iar în Cartea a III-a (art. 331–339 C. proc. civ.) sunt
„Dispozițiile generale privitoare la procedurile necontencioase”, astfel că
norma din art. 373
1
C. proc. civ. se interpretează celei din art.
331–339 C. proc. civ.
Potrivit art. 339 alin. (3) C. proc.
civ., „Apelul împotriva încheierii date de președintele judecătoriei se judecă
de tribunal ...”, iar dispoziția art. 373 alin. (2) C. proc. civ. prevede că
„instanța de executare este judecătoria ...”, care „încuviințează executarea
silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților” [art.
373
1
alin. (2)].
Norma imperativă relativă la
compunerea instanței de executare, de judecător unic, este prevăzută în art. 56
din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în vigoare la data
judecării în primă instanță și în apel.
Textul art. 56 alin. (1) pct. 1 lit.
a( din aceeași lege atribuie și judecătorului stagiar competența soluționării
cererii de încuviințare a executării silite și a celei de investire cu formulă
executorie.
Ambele proceduri intermediare, între
faza judiciară a procesului civil și faza executării silite, sunt
necontencioase și caracterizate printr-o examinare sumară a titlului, nu
printr-o judecată, limitându-se la un control formal de legalitate al acestuia.
Așadar, soluționarea cererii de
către un judecător (chiar și stagiar) nu poate să atribuie competența judecării
apelului curții de apel, iar când
cererea se soluționează de președintele instanței
apelul să rămână de competența tribunalului [art. 339 alin. (3) teza I C. proc.
civ.].
O asemenea divizare a competenței
judecării apelului în aceeași cerere nu poate fi primită, fiind în contradicție
cu principiul unicității căilor de atac, astfel că formularea din art. 339
alin. (3) C. proc. civ. „apelul împotriva încheierii date de președintele
judecătoriei” trebuie interpretată nu exclusivist literal, ci, în primul rând,
sistematic și teleologic.
În consecință, apelul a fost judecat
de o instanță necompetentă, Curtea de Ape Oradea, ceea ce atrage casarea
deciziei recurate și trimiterea cauzei, conform art. 312
5
C. proc.
civ. pentru judecarea apelului la Tribunalul Satu Mare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
debitorul Inspectoratul Școlar al Județului Satu Mare împotriva deciziei nr.
1238/A din 7 decembrie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția civilă, pe care o
casează și trimite cauza pentru competentă soluționare la Tribunalul Satu Mare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie 2005.