ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 860/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 860/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de față ;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin sentința penală

nr. 126 din 19 noiembrie 2010, Curtea de Apel Suceava a respins plângerea

formulată de petenții B.L. și B.S., împotriva rezoluțiilor nr. 308/P/2009 din

22 aprilie 2010 și nr. 183/II/2/2010 din 7 iunie 2010 ale Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Suceava, ca nefondată și a menținut rezoluțiile atacate.

A obligat petenții să

plătească statului suma de câte 25 lei fiecare și intimatului T.I. suma de câte

500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut că prin plângerea penală adresată

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția

Națională Anticorupție și trimisă spre competentă soluționare Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Suceava, persoanele vătămate B.L. și B.S. au solicitat a

se efectua cercetări față de executorul judecătoresc T.I. pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.

246 C. pen., constând în aceea că acesta, în mod abuziv, a refuzat să pună în

executare sentința civilă nr. 3236/2005 a Judecătoriei Suceava, cauzându-le

vătămări intereselor lor legale.

Efectuându-se acte

premergătoare în cauză au rezultat următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 3236 din 12 octombrie 2005 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă și

irevocabilă, Comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Todirești, prin

președintele acesteia, a fost obligată la plata în favoarea statului a unei

amenzi civile de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data

rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea obligației de

punere în posesie a reclamanților B.L. și B.S., cu suprafața de 46 ari teren

agricol pe raza comunei Todirești, stabilită prin decizia civilă nr. 483 din 04

martie 2004 a Curții de Apel Suceava, precum și la plata în favoarea

reclamanților a sumei de 4000 lei, reprezentând daune interese.

La data de 16 martie 2006

B.S. și B.L. au solicitat executorului judecătoresc T.I. declanșarea procedurii

de executare silită împotriva debitoarei Comisia comunală de aplicare a Legii

nr. 18/1991 Todirești, prin președintele acesteia, în vederea recuperării sumei

de 4000 le, reprezentând daune interese.

Prin încheierea

Judecătoriei Suceava din 22 martie 2006 s-a încuviințat executarea silită în

baza titlului executoriu sus menționat, formându-se, astfel, dosarul de

executare silită nr. 60/2006.

Executorul

judecătoresc a somat debitoarea la data de 27 martie 2006 să execute de bună

voie obligația prevăzută în titlul executoriu, respectiv să achite suma de

4.414,45 lei, iar la 21 iunie 2006, la cererea creditoarei, a solicitat

Primăriei comunei Todirești - Serviciul contabilitate să procedeze la

indisponibilizarea sumelor de bani aflate în contul debitoarei, în vederea

recuperării debitului datorat.

Ulterior, creditorii

s-au adresat Judecătoriei Suceava cu acțiune civilă având ca obiect validarea

popririi, cerere care însă a fost respinsă ca nefondată prin sentința civilă

nr. 3206 din 03 octombrie 2006, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia

nr. 61 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Suceava, secția civilă, pe

considerentul că poprirea a fost înființată cu nerespectarea procedurii

prevăzute de art. 452 C. proc. civ., respectiv că cei doi creditori nu au

precizat la care din disponibilitățile bănești se referă executarea (pe

salariul președintelui sau alte surse).

Petenții au formulat

contestație la executare, prin care au solicitat obligarea executorului

judecătoresc de a finaliza executarea silită, contestație care, de asemenea, a

fost respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr. 3544 din 25 august 2008 a

Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.

2780 din 16 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava.

Prin

rezoluția nr. 308/P/2009

din 22 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Suceava s-a dispus în baza art. 228 alin. (6) raportat la art.

10 lit. d) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de T.I. – executor

judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen., întrucât în cauză nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Pentru a dispune

această soluție s-a constatat că nu poate fi reținută în sarcina executorului

judecătoresc Tătara Ioan săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., în cauză nefiind întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii, sub aspectul laturii subiective.

Astfel, s-a stabilit

că executorul judecătoresc a încasat de la cei doi creditori, în speță

petenții, suma de 130 lei cu titlu de avans onorariu de executare silită și nu

600 lei, așa cum susțin acestea, fapt ce rezultă din chitanța nr. 516 din 01

martie 2006, existentă la dosarul de executare silită.

De asemenea, s-a

stabilit că executorul judecătoresc a efectuat acte de executare silită în

cauză (a somat debitorul, a

dat curs cererii

creditorilor de înființare a popririi), însă nu a finalizat procedura cu care a

fost investit, întrucât, pe de o parte, instanța de judecată nu a validat

poprirea înființată pe considerentul că nu s-au respectat dispozițiile art. 452

C. proc. civ., iar, pe de altă parte, ulterior, creditorii nu au mai solicitat

continuarea executării silite, nesolicitând instanței de judecată nici

autorizarea pentru îndeplinirea obligației de a face.

Împotriva acestei

rezoluții au formulat plângere în baza art. 278 C. proc. pen. petenții,

susținând că este nelegală întrucât în mod greșit nu s-a reținut săvârșirea

faptei și vinovăția făptuitorului în comiterea infracțiunii pentru care s-au

efectuat cercetări.

Prin rezoluția nr.

183/II/2/2010 din 07 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Suceava s-a dispus în baza art. 278 C. proc. pen. respingerea ca neîntemeiată a

plângerii formulate de către petenții

B.L. și B.S. împotriva

rezoluției nr. 308/P/2009

din 22 aprilie 2010 a aceleiași unități de

parchet.

Pentru a dispune

această soluție s-a reținut că din materialul probator administrat în cauză a rezultat

că, la cererea petenților, în dosarul de executare silită nr. 60/2006,

executorul judecătoresc, după încuviințarea executării silite, a solicitat

Primăriei Comunei Todirești – Serviciul Contabilitate – să procedeze la

indisponibilizarea sumelor de bani aflate în cont, în vederea recuperării sumei

de 4.000 lei, la care primarul, în calitate de președinte al sus menționatei

comisii, a fost obligat prin sentința civilă nr. 3236 din 12 octombrie 2005 a

Judecătoriei Suceava s-o plătească petenților cu titlu de daune interese.

Nedându-se curs

somației, petenții s-au adresat Judecătoriei Suceava cu acțiune, prin care au

solicitat validarea popririi pe veniturile bănești ale primarului, cerere care

însă, prin sentința civilă nr. 3206 din 03 octombrie 2006 a Judecătoriei

Suceava (definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 61 din 16 ianuarie 2007

a Tribunalului Suceava) a fost respinsă ca nefondată, cu motivarea că poprirea

a fost înființată cu nerespectarea procedurii prev. de art. 452 C. proc. civ.,

respectiv că petenții nu au precizat disponibilitățile bănești – salariul

președintelui sau alte surse.

Contestația la

executare făcută de petenți împotriva acestei hotărâri a fost respinsă prin

sentința civilă nr. 3544 din 25 august 2008 a Judecătoriei Suceava (definitivă

și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2780 din 16 decembrie 2008 a

Tribunalului Suceava), cu motivarea că este nefondată.

Așa fiind, s-a

constatat că în cauză lipsește latura subiectivă a infracțiunii prev. de art.

246 C. pen., pentru care s-au efectuat cercetări, neputându-se reține vinovăția

în săvârșirea faptei, în condițiile în care executorul a inițiat și a urmărit

punerea în executare a hotărârii judecătorești [art. 10 lit. d) C. proc. pen.].

Împotriva acestei rezoluții, în

termen legal, au formulat plângere în baza art. 278

1

C. proc. pen.

petenții, plângere ce formează obiectul prezentului dosar.

Examinând plângerea formulată de

petenți sub aspectul motivelor invocate, Curtea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3236 din

12 octombrie 2005 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă, a fost admisă

acțiunea în obligație de a face formulată de petenții

B.L.

și B.S. și a fost obligată Comisia Comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991

Todirești prin președintele acesteia la plata către petenți a sumei de 4.000

lei cu titlu de daune interese.

În baza

acestei sentințe petenții s-au adresat executorului judecătoresc T.I. pentru

recuperarea sumelor la care a fost obligată pârâta debitoare.

Prin

încheierea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Suceava s-a încuviințat executarea

silită a titlului executoriu mai sus menționat.

Investit

cu executarea titlului de către creditori, executorul judecătoresc a somat

debitoarea la data de 27 martie 2006 și a cerut Primăriei comunei Todirești – Serviciul

Contabilitate să procedeze la indisponibilizarea sumelor de bani aflate în

contul debitoarei.

Ulterior,

creditorii au cerut instanței de judecată validarea popririi, cerere ce a fost

respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr.

3206 din 03 octombrie

2006 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 61 din

16 ianuarie 2007 a Tribunalului Suceava.

Petenții au formulat contestație

la executare prin care au solicitat obligarea executorului judecătoresc T.I. să

pună în executare și să finalizeze executarea silită a dispozițiilor sentinței

civile nr. 3236 din 12 octombrie 2005 a Judecătoriei Suceava, contestație care

a fost respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr. 3544 din 25 august 2008 a

Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2780 din 16

decembrie 2008 a Tribunalului Suceava.

Împotriva acestei

rezoluții în baza art. 278

1

C. proc. pen. au formulat plângere

petiționarii B.L. și B.S. ce a fost respinsă ca nefondată prin sentința penală

recurată.

Din considerentele

sentinței recurate rezultă că nu se poate reține în sarcina executorului

judecătoresc săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, au declarat recurs petiționarii arătând că

executorul judecătoresc nu și-a dus la îndeplinire obligațiile legale privind

executarea silită în recuperarea sumei datorată de Comisia Comunală de Fond

Funciar a Legii nr. 18/1991 în valoare de 4000 lei și amenda ce se cuvine

statului.

Critica adusă nu este

fondată.

Analizând legalitatea

și temeinicia sentinței recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate cât

și din oficiu, conform art. 385

6

alin. (39 C. proc. pen., sub toate

celelalte aspecte Înalta Curte apreciază că recursurile declarate de

petiționari nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele

ce urmează.

Soluția de neîncepere

a urmăririi penale dispusă față de executorul judecătoresc T.I. corespunde

actelor premergătoare efectuate în cauză care nu au evidențiat aspecte de

natură penală în activitatea desfășurată de acesta.

Astfel, executorul

judecătoresc a depus diligențele necesare și a efectuat actele de executare

silită, impuse de dispozițiile legale ce reglementează această materie.

Faptul că intimatul

nu a finalizat procedura cu care a fost investit nu poate atrage răspunderea

penală a acestuia sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. cât

timp cererea de validare a popririi a fost respinsă prin sentința civilă nr. 3206

din 3 octombrie 2006 a Judecătoriei Suceava.

Reținând că sentința

instanței de fond este legală și temeinică, Înalta Curte urmează ca în baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondate

recursurile declarate de petiționari.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii B.L. și B.S. împotriva

sentinței penale nr. 126 din 19 noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Obligă

recurenții petiționari la plata sumelor de câte 50 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 martie 2011.