ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2965/2011

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 41 din 15 aprilie 2011 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru

cauze cu minori, a respins ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de

revizuientul C.I., împotriva sentinței penale nr. 102 din 23 octombrie 2009,

pronunțată în dosarul nr. 1078/39/2009 a Curții de Apel Suceava.

A obligat

revizuientul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut următoarele :

Prin rezoluția nr.

154/P din 15 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a

dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 alin. 69 și art.

10 lit. a) C. proc. pen., față de făptuitoarele A.E., judecător la Judecătoria Botoșani și C.C.A., jurist la primăria Municipiului Botoșani, pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.

246 C. pen., soluție confirmată de procurorul general adjunct al aceluiași

parchet, prin rezoluția nr. 363/II/2/2009 din 07 septembrie 2009.

Împotriva acestei

rezoluții, a formulat plângere petentul C.I., plângerea ce a fost soluționată

prin sentința penală nr. 102 din 23 octombrie 2009 a Curții de Apel Suceava,

pronunțată în dosarul nr. 1078/39/2009, instanță care a respins-o ca nefondată.

Recursul declarat de petent împotriva acestei sentințe, a fost respins prin

decizia penală nr. 4197 din 15 decembrie 2009 a Î.C.C.J., iar prin decizia nr.

2217 din 07 iunie 2010 a instanței supreme, a fost respinsă, ca inadmisibilă,

contestația în anulare formulată de contestatorul C.I., împotriva sus

menționatei decizii.

Împotriva acestei

ultime decizii, a formulat cerere de revizuire numitul C.I., invocând faptul că

la data de 15 decembrie 2010, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C.C.A.

Prin sentința penală

nr. 1466 din 28 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. 5277/1/2010,

Î.C.C.J. a trimis cererea de revizuire formulată de revizuient, Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Suceava, parchet care, după efectuarea cercetărilor, a

înaintat acestei instanțe, la data de 17 martie 2011, întregul material

împreună cu concluziile sale de respingere a cererii de revizuire, ca

inadmisibilă.

Investită în mod

legal, în conformitate cu disp. art. 401 C. proc. pen., cu soluționarea cauzei,

instanța a constatat că cererea de revizuire este inadmisibilă, așa cum în mod

corect a concluzionat și parchetul.

Astfel, potrivit

disp. art. 393 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot

fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la

latura civilă, în cazurile expres și limitativ prevăzute la art. 394 alin. (1)

lit. a) - e) C. proc. pen.

Având caracterul unei

căi extraordinare de atac de retractare, prin care sunt constatate și

înlăturate erorile judiciare survenite în rezolvarea cauzelor penale,

revizuirea privește numai hotărârile definitive prin care a fost soluționat

fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal.

În speță,

revizuientul C.I. a formulat cerere de revizuire împotriva unei hotărâri

pronunțată în contestație în anulare, fondul cauzei fiind soluționat, așa cum

s-a arătat mai sus, prin respingerea plângerii, în temeiul art. 278/1 alin. (8)

lit. a), cadru procesual ce nu a vizat o soluție de condamnare, achitare sau

încetare a procesului penal, așa cum cer dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc.

pen. (text de lege pe care își întemeiază revizuientul cererea). În acest sens

s-a pronunțat și Î.C.C.J. – Secțiile Unite, în recurs în interesul legii, (publicată

în M.O. nr. 542 din 17 iulie 2008), care a statuat că „ cererea de revizuire

îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive pronunțată în temeiul

art. 278/1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen., este inadmisibilă”.

Împotriva acestei

sentințe, revizuentul petiționar C.I., a declarat recurs.

Înalta Curte, în baza

art. 302 alin. (1) raportat la art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a)

teza a II-a combinat cu art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., a pus în

discuția părților admisibilitatea recursului declarat de petentă.

Examinând recursul

declarat de revizuentul petiționar C.I., Înalta Curte constată că acesta este

inadmisibil.

Potrivit art. 385

1

C. proc. pen., sunt susceptibile de reformare, pe calea recursului, exclusiv

hotărârile judecătorești nedefinitive, determinate de lege.

Așadar, s-a limitat

calea de atac menționată, exclusiv la hotărârile nedefinitive determinate de

lege.

Revizuentul petiționar

C.I. și-a exercitat dreptul la recurs, recurs declarat împotriva unei hotărâri

definitive, cu care Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost

sesizată, cale de atac care nu întrunește cerințele textelor menționate și, ca

atare, nu este admisibilă potrivit dreptului comun.

Or, recunoașterea

unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, constituie

o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv,

apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Așa fiind, excepția

inadmisibilității recursului pusă în discuția părților din oficiu de către

instanță, este întemeiată.

În consecință, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Înalta

Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul petiționar C.I.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționarul va fi obligat la plata sumei

de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de revizuentul petiționar C.I. împotriva sentinței penale nr. 41 din 15 aprilie

2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul revizuent petiționar la

plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi

07

septembrie 2011

.