ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3045/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 16 noiembrie 2004, reclamanta B.L. a solicitat în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 14603 din 21 octombrie 2004,

emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a susținut că s-a născut în perioada în care părinții ei se aflau în

refugiu, respectiv la 24 aprilie 1944.

Curtea de Apel Cluj, prin

sentința civilă nr. 46 din 2 februarie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea

contestată și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i

recunoască reclamantei, beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,

pentru perioada 29 aprilie 1944 - 6 martie 1945, începând cu 1 octombrie 2004.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că reclamanta a făcut dovada situației de refugiat a

părinților săi, iar față de împrejurarea că s-a născut în timpul refugiului

acestora, urmează să beneficieze de aceleași drepturi.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând modificarea

sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj și, pe fond, respingerea acțiunii.

În susținerea recursului său,

aceasta a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal,

în condițiile în care Legea nr. 189/2000 prevede expres și limitativ,

categoriile de persoane care beneficiază de dispozițiile ei, iar copii născuți

în refugiu, nu sunt cuprinși în această enumerare.

De asemenea, a mai precizat

că în cazul copiilor născuți în refugiu, nu se poate vorbi de o schimbare a

domiciliului și nici de persecuție etnică, din moment ce s-au născut în

localitatea de refugiu aflată sub administrație românească.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor Legii

nr. 189/2000 beneficiază de drepturile conferite de lege, persoanele, cetățeni

români, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au suferit

persecuții etnice, fiind strămutate, expulzate sau refugiate în altă localitate,

decât cea de domiciliu.

Textul legii are în vedere

persecuțiile de ordin etnic la care au fost supuse unele persoane de cetățenie

română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în timpul

refugiului.

Traiul în refugiu a avut

consecințe identice materiale și morale, vătămătoare, atât asupra părinților,

cât și asupra copiilor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul

refugiului, astfel încât nu se justifică aplicarea unui tratament juridic

discriminatoriu pentru aceștia din urmă, așa cum corect a stabilit instanța de

fond.

Pentru aceste considerente

și constatând că, potrivit art. 304 și 304

1

C. proc. civ., nu există

motive de casare sau modificare a hotărârii instanței de fond, Curtea va

respinge prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respins recursul declarat de

Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 46 din 2 februarie

2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 mai 2005.