ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1333/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1333/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 118 din 26 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul lași

s-au hotărât următoarele:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. d) C.

proc. pen., a fost achitat inculpatul H.M., fiul lui D. și O., pentru

săvârșirea infracțiunilor de „efectuare de acte de comerț de către o persoană

aflată în stare de incompatibilitate" prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr.

78/2000, cu modificările și completările ulterioare (două infracțiuni).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. d) C.

proc. pen., a fost achitat inculpatul H.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de

abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C. pen. raportat

la art. 13 din Legea nr. 78/2000 (două infracțiuni);

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. d) C.

proc. pen. a fost achitat inculpatul H.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz

în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C. pen. (opt

infracțiuni)."

S-a constatat că Primăria comunei Bălțați jud. lași,

reprezentată prin viceprimar, nu a emis pretenții în cauză.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut

următoarele:

Urmare unor sesizări adresate Prefecturii lași de

către mai mulți cetățeni ai comunei Bălțați, jud. lași, în perioada 31 ianuarie

2005 - 03 martie 2005 - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

lași, prin organele sale de specialitate, a efectuat în perioada 31 ianuarie 2005

- 03 martie 2005 inspecția de audit la Primăria comunei Bălțați, jud. lași,

între obiectivele controlului menționat fiind și acela de a se verifica

respectarea prevederilor legale referitoare la cheltuielile angajate de

Primăria com. Bălțați în anii bugetari 2001 - 2004 pentru întreținerea

drumurilor, la modul de atribuire a contractelor de achiziție, la legalitatea

plăților, la recepția lucrărilor realizate.

În perioada anilor 2001 - 2004, funcția de primar al

comunei menționate a fost îndeplinită de inculpatul H.M.

Atât din procesul verbal încheiat de organele de

control menționate, cât și din actele dosarului, rezultă că, în cursul anului

2001 Primăria comunei Bălțați, prin reprezentantul său legal, inculpatul H.M.,

a încheiat contractele de achiziție din 19 aprilie 2001 și din 6 august  2001

cu SC O. SRL Bălțați, al cărei administrator este numita H.M - soția

inculpatului.

Ambele contracte încheiate cu SC O. SRL Bălțați în

valoare totală de 153.083.980 lei, având ca obiect efectuarea serviciilor de

transport piatră spartă, refuz ciur, balast, nisip, lemn foc, lemn de

construcție a materialelor necesare întreținerii drumurilor comunale și

aprovizionării unităților școlare de pe raza comunei cu material lemnos de foc

și construcție, au avut ca suport Hotărârea nr. 12 din 14 martie 2001 și

respectiv Hotărârea nr. 14 din 6 august  2001, emise de Consiliul Local al

comunei Bălțați.

Conform acestor hotărâri s-a stabilit ca Primăria

Bălțați să perfecteze contracte de prestare a serviciilor menționate cu SC O.

SRL Bălțați deoarece, dintre cele trei societăți ce au depus oferta de a

contracta, aceasta a prezentat oferta de preț cea mai avantajoasă.

În actul de control amintit, s-a concluzionat că

hotărârile Consiliului Local ce au stat la baza încheierii celor două contracte

de prestări servicii sunt nelegale, motivându-se că sarcina atribuirii

contractelor de achiziție publică revine persoanei juridice, respectiv autorității

contractante, Primăria Bălțați, conform art. 2.3. și art. 2.4. din Regulamentul

privind organizarea licitațiilor pentru achiziții publice de bunuri și

servicii, aprobat prin H.G. nr. 63/1994 republicată, în vigoare până la data de

11 mai 2001 și a normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile

publice aprobate prin H.G. 461/2001 valabile după data de 11 mai 2001, care

avea obligația de a numi prin decizie o comisie de licitație care verifică

respectarea condițiilor referitoare la publicitatea licitației, răspunde de

activitatea de deschidere, examinare, clarificare, evaluare și acceptare a

ofertelor, precum și de respectarea procedurii de desfășurare a licitației.

În raport de elementele de fapt expuse, instanța a

constatat că, în speță, se pretinde săvârșirea de către inculpat, în contextul

reținut, a două infracțiuni prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000

(cu modificările și completările ulterioare) în concurs real între ele, precum

și a două infracțiuni de „abuz în serviciu contra intereselor publice",

prev. și ped. de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000

cu art. 33 lit. a) C. pen. și a unei infracțiuni de abuz în serviciu contra

intereselor publice prev. de art. 248 C. pen.

În ce privește fapta incriminată de art. 12 lit. a)

din legea citată, instanța a constatat că, în speță, nu sunt îndeplinite

elementele constitutive ale acesteia, respectiv nu sunt realizate cerințele ce

condiționează existența laturii subiective a acesteia.

Potrivit art. 12 lit. a) din legea citată, constituie

infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț,

incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o

persoană ori încheierea de tranzacție financiare, utilizând informațiile obținute

în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, dacă este săvârșită în

scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase

necuvenite. Din analiza dispozițiilor citate rezultă că faptele care definesc

elementul material al laturii obiective a infracțiunii trebuie să fie săvârșite

în scopul dobândirii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte

foloase necuvenite, ceea ce impune concluzia neîndoielnică că infracțiunea nu

poate fi săvârșită decât cu intenție directă calificată de scop.

Din conținutul acelorași dispoziții rezultă și că,

pentru săvârșirea infracțiunii nu este necesară și materializarea scopului

propus, fiind suficient și necesar ca făptuitorul să acționeze urmărind

aceasta.

În speță, inculpatul a recunoscut în ambele faze

procesuale că, în calitate de primar al comunei Bălțați, jud. lași, a încheiat

la data de 19 aprilie 2001 și 6 august 2001 contractele de prestări servicii cu

SC O. SRL Bălțați, având ca administrator pe soția sa, H.M., însă nu se poate

reține că scopul urmărit de acesta a fost acela de a dobândi pentru sine sau

pentru societatea menționată bunuri, bani sau alte foloase necuvenite, din

moment ce realizarea acestor acte de comerț a avut ca suport Hotărârea nr. 12

din 14 martie 2001 și Hotărârea nr. 14 din 6 august 2001 ambele ale Consiliului

Local, prin care s-a stabilit, în raport de un anumit criteriu, care dintre

societățile ce au prezentat ofertele de contractare va presta serviciile de

transport al materialelor necesare pentru întreținerea drumurilor comunale.

Instanța a mai constatat că inculpatul, în calitate

de primar, a acționat în deplină conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (2)

din Legea nr. 215/2001 ce îl obligă la punerea în aplicare, între altele, a

hotărârilor consiliului local, precum și cu dispozițiile din art. 62 alin. (1)

din aceeași lege potrivit cărora primarul reprezintă unitatea administrativ -

teritorială în relațiile cu persoanele fizice sau juridice române ori străine.

Pin urmare, în lipsa cerințelor ce condiționează

existența laturii subiective a infracțiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr.

78/2000, instanța a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și a art. 10 lit. d) C.

proc. pen., achitarea inculpatului (pentru două infracțiuni).

Și în privința infracțiunii prevăzute și pedepsite de

art. 132 din Legea nr. 78/2000, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite

elementele constitutive ale acesteia.

Infracțiunea menționată care este, în esență, un abuz

în serviciu, fie contra intereselor publice, fie intereselor persoanelor -

săvârșit de către un funcționar public, care a obținut astfel pentru sine sau

pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial - trebuie analizată, în

speță, prin raportare la dispozițiile din art. 248 C. pen. ce încriminează

fapta de „abuz în serviciu contra intereselor publice".

Analiza acestor din urmă dispoziții determină

concluzia că, din punctul de vedere al laturii obiective, infracțiunea de abuz

în serviciu contra intereselor publice poate fi săvârșită, alternativ, printr-o

inacțiune (omisiune) constând în neîndeplinirea unui act sau printr-o acțiune

(comisiune) concretizată în îndeplinirea defectuoasă a acesteia de către

subiectul activ aflat în exercițiul atribuțiilor ce-i revin.

În speță, i se impută inculpatului că în calitate de

primar a încheiat la data de 19 aprilie 2001 și la data de 6 august 2001 două

contracte de prestări servicii cu SC O. SRL Bălțați, fără respectarea

procedurii privind organizarea licitațiilor pentru achiziții publice de bunuri

și servicii instituită prin art. 2. 3 și 2.4. din Regulamentul privind

organizarea licitațiilor pentru achiziții publice de bunuri și servicii,

aprobat prin H.G. nr. 63/1994, republicată, în vigoare până la data de 11 mai 2001

și a normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice

aprobată prin H.G. nr. 461/2001 valabile după data de 11 mai 2001.

Este de necontestat că încheierea celor două

contracte de prestări servicii cu societatea administrată de soția sa, în

condiții de nerespectare a procedurii legale de organizare a licitațiilor

publice pentru achiziții publice de bunuri și servicii, a produs avantaje

patrimoniale acesteia din urmă, însă nu se poate reține în sarcina inculpatului

săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev.

de art. 132 din Legea nr. 78/2000 din moment ce legiuitorul, în art. 248 C.

pen., condiționează existența acestei infracțiuni fie de cauzarea unei

tulburări însemnate bunului mers al unei autorități, instituții de stat sau

unei alte unități din cele prevăzute de art. 145 C. pen. - fie de producerea

unui prejudiciu material.

Este real că, în speță, inculpatul nu a respectat

procedura legală menționată anterior, aspect recunoscut și de inculpat, însă

prin aceasta nu a produs în dauna comunei Bălțați sau a vreunei autorități,

instituții de stat sau a vreunei unități dintre cele arătate de legiuitor în art.

145 C. pen. vreo pagubă materială și nici vreo tulburare însemnată bunului mers

al acestora.

Relevante sunt concluziile expertizei contabile efectuată

în cursul judecății, formulate în sensul că încheierea celor două contracte

menționate, precum și a contractelor ulterioare cu alți agenți economici, în

perioada 2001-2004, în condițiile în care nu a fost respectată procedura de

atribuire a contractului de achiziție publică prevăzută de actele normative în

vigoare, nu a produs daune în patrimoniul comunei Bălțați sau vreo tulburare

însemnată bunului mers al acesteia sau al altei autorități, instituții.

În același sens este și adresa din 2 mai 2007 (fila

31) emisă de Primăria Comunei Bălțați din care rezultă că, neconstatându-se

vreo pagubă în dauna Comunei Bălțați de către D.G.F.P. a jud. lași ce a

analizat activitatea inculpatului desfășurată în perioada 2001 - 2004

(procesul-verbal de inspecție din 4 martie 2005), nu se constituie parte civilă

în cauză.

Nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor prev. de

art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. și pentru aspectul

că nu s-a probat săvârșirea celor două fapte cu intenție directă sau indirectă.

Cum s-a arătat deja, inculpatul, în calitate de primar, nu a făcut decât să

pună în aplicare efectivă cele două hotărâri ale Consiliului Local al comunei

Bălțați privind perfectarea contractelor cu SC O. SRL Bălțați - acte care au

fost contrasemnate, pentru legalitate, de către secretarul consiliului

menționat și care nu au fost infirmate ulterior în condițiile art. 48 alin. (2)

raportat la art. 126 din legea nr. 215/2001.

În considerarea acestor aspecte, instanța, în baza art.

11 pct. 2 lit. a) și a art. 10 lit. d) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea

inculpatului pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu prev. și

ped. de art. 132 raportat la art. 248 C. pen.

În cursul anului 2002, în aceeași calitate,

inculpatul a încheiat cu A.F. T.D. contractul din 30 iulie 2002 prin care

aceasta din urmă s-a obligat să presteze activități de transport piatră refuz

ciur și balast, devize ce au fost achitate conform facturii din 11 noiembrie 2002

(fila 112 dosar urm. penală).

Din actele și lucrările dosarului rezultă că

atribuirea contractului menționat s-a făcut fără respectarea procedurii legale

privind achizițiile publice instituită de O.U.G. nr. 60/2001 și H.G. 461/2001.

Mai rezultă că serviciile de transport contractate în

folosul comunei Bălțați, respectiv pentru întreținerea și îmbunătățirea

drumurilor publice locale, au fost efectiv executate, aspect confirmat atât de

expertiza contabilă, de actul de recepție din 18 noiembrie 2002 cât și de

declarațiile martorilor audiați în cauză ce se coroborează cu declarațiile

inculpatului.

Actul de recepție menționat este nesemnat de unul

dintre cei trei membri ai comisiei de recepție constituită în baza dispoziției nr.

75 din 1 iulie 2000 dată de inculpat, în calitate de primar, omisiune ce nu poate

fi imputată acestuia ci comisiei constituită în acest scop, dar face dovada

deplină a serviciilor prestate de A.F. T.D.

S-a reținut că nici în privința acestei fapte

referitoare la încheierea și executarea contractului menționat nu sunt

îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prev.

de art. 248 C. pen., din moment ce perfectarea contractului de prestări

servicii cu A.F. T.D., în condițiile nerespectării procedurii legale de

atribuire a contractelor de achiziții publice, nu a produs vreuna dintre

urmările prevăzute de legiuitor, respectiv producerea unei pagube materiale în

patrimoniul comunei sau tulburarea bunului mers al vreunei autorități,

instituții de stat sau unități dintre cele la care face referire art. 145 C.

pen.

Prin urmare, în lipsa cerințelor legale ce

condiționează latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 248 C. pen.,

instanța, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și a art. 10 lit. d) C. proc. pen., a

dispus achitarea inculpatului.

În cursul anului 2003, în vederea întreținerii

drumurilor locale, inculpatul, în calitate de primar, a încheiat cu SC M. SRL

Tîrgu Frumos contractul din 4 iunie 2003, având ca suport hotărârea Consiliului

local al com. Bălțați din 23 mai 2003.

Serviciile de transport contractate au fost efectiv

executate, aspect demonstrat de actele de recepție existente la dosar (filele

118-120), de expertiza contabilă efectuată în cauză, dar și de declarațiile

martorilor menționați.

Aceleași probe demonstrează și executarea efectivă a

contractului de vânzare-cumpărare încheiat de inculpat cu SC L.D.P. lași prin

care aceasta din urmă s-a obligat să livreze în folosul comunei Bălțați

cantitățile de 500 mc piatra refuz ciur, balast 100 m, nisip spălat 50 mc, în

valoare totală de 47.724.950 lei și care au fost transportate de către SC M.

SRL Târgu Frumos în baza contractului sus-amintit.

Și în această situație, instanța a constatat că deși

perfectarea celor două contracte menționate s-a făcut cu nerespectarea de către

inculpat a procedurii legale de atribuire a contractelor de achiziție publică,

nu se poate reține în sarcina sa infracțiunea de abuz în serviciu contra

intereselor publice din moment ce prin aceasta nu s-a produs vreuna dintre

urmările prevăzute de legiuitor în art. 248 C. pen.

Ca atare, instanța, constatând că nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și a art.

10 lit. d) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului.

Din materialul probator instanța reține că, în cursul

anului 2004, lucrările de întreținere a drumurilor comunale au fost executate

cu materiale achiziționate de la SC A.C. SRL Piatra Neamț în valoare de

59.083.500 lei, materiale ce au fost transportate de către SC A.C. SA Târgu

Frumos în baza contractului din 5 aprilie 2004. Și în privința acestui contract

de prestări servicii transport, instanța a reținut că, deși a fost perfectat cu

nerespectarea procedurii prevăzută de actele normative în vigoare privind

atribuirea contractelor de achiziții publice, a fost integral executat fără a

se înregistra în patrimoniul comunei Bălțați vreo pagubă materială ori vreo

tulburare însemnată în bunul mers al vreunei autorități (primărie, consiliu

local) sau instituții de stat - aspect demonstrat de expertiza contabilă

efectuată în cauză.

Omisiunea semnării actului de recepție privind

achiziționarea efectivă a materialelor furnizate de SC A.C. SRL Piatra Neamț nu

poate fi imputată inculpatului ci comisiei de recepție constituită, în acest

scop, și nici nu poate conduce la concluzia neexecutării celor două contracte

menționate.

Prin urmare, în lipsa cerințelor ce condiționează

existența laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 248 C. pen., instanța,

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și a art. 10 lit. d) C. proc. pen., a dispus

achitarea inculpatului.

Din materialul dosarului instanța a reținut și că în

cursul anului 2004, inculpatul, în aceeași calitate, a dispus, fără obținerea

prealabilă a aprobării consiliului local dotarea parcului de joacă pentru copii

(amplasat la școala din com. Bălțați) cu un grad metalic și alte bunuri

(coșuri, bănci, scrânciob balansoar) ce au fost achiziționate de la SC M.R. SA

Piatra Neamț contra sumei totale de 565.279.250 lei. Și în această situație

inculpatul nu a respectat procedura legală de atribuire a contractului de

achiziție publică stabilită prin normele de aplicare ale O.U.G. nr. 60/2001

privind achizițiile publice aprobate prin H.G. nr. 461/2001, aspect ilustrat și

de procesul-verbal de inspecție al D.G.F.P. ajud. lași.

Expertiza contabilă efectuată în cauză, dar și

declarațiile martorilor audiați în cauză demonstrează că achiziționarea

bunurilor menționate anterior, în lipsa unui contract de achiziție publică și

fără respectarea normelor legale enunțate, s-a realizat în mod efectiv,

inclusiv dotarea unității școlare cu acestea, astfel că, constatând inexistența

vreunui prejudiciu material în patrimoniul comunei Bălțați sau a vreunei

tulburări însemnate de natură să afecteze bunul mers al vreunei autorități,

instituții de stat, etc, instanța, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) cu art. 10 lit.

d) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului.

Actul de control al D.G.F.P. al jud. lași a scos în

evidență și că în cursul anului 2004 nu a fost ținută o evidență a deplasărilor

efectuate cu autoturismul proprietate personală de către angajații Primăriei

Bălțați, iar ordonatorul de credite nu a aprobat în prealabil astfel de

deplasări conform dispozițiilor din pct. 15 al H.G. nr. 543/1994 republicată

privind drepturile bănești ale salariaților și instituțiile publice, regiilor

autonome cu specific deosebit pe perioada delegării și deplasării în alte

localități, context în care s-au decontat în mod nejustificat cheltuieli în

sumă totală de 18.407.677 lei. Parte din suma menționată ce a fost decontată în

mod nejustificat a fost recuperată (3.686.625 lei (fila 166 din dosar urm.

penală) iar pentru recuperarea diferenței de 14.731.052 lei s-au luat

angajamente de plată salariaților (A.A., P.M., A.I., I.A., C.E., H.M. și P.V. -

filele 167-173 din dosar urm. penală).

Instanța a constatat că, deși inculpatul, în calitate

de primar și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile ce îi revin în

exercițiul funcției de ordonator principal de credite conferită prin art. 63 alin.

(4) lit. a) din Legea nr. 215/2001, în sensul că nu a respectat dispozițiile

din H.G. nr. 543/1995 republicată, aspect ce a determinat decontarea

nejustificată a sumei de 18.417.677 lei cu titlu de cheltuieli de deplasare

efectuate de salariații primăriei în interesul serviciului.

Cu toate acestea, instanța, constatând că în cauză nu

s-a produs vreun prejudiciu material în dauna bugetului local a! comunei

Bălțați, și nici vreo tulburare însemnată a bunului mers al vreunei autorități,

instituții publice de stat, aspect ce rezultă atât din expertiza contabilă

efectuată în cauză, din declarațiile martorilor audiați, dar și din adresa

Consiliului Local nr. 1385 din 2 mai 2007 (fila 31), în lipsa cerințelor cerute

de lege ce condiționează existența laturii obiective a infracțiunii de „abuz în

serviciu contra intereselor publice", prev. de art. 248 C. pen., a dispus

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. d) C. proc. pen. achitarea

inculpatului.

Din dosarul cauzei instanța a reținut și că

inculpatului i se impută omisiunea încheierii unui contract de închiriere cu

numitul V.l. căruia i s-a dat în folosință în cursul anului 2004 suprafața de

30 h teren pășune (islazul „Recea") de pe raza comunei Bălțați, astfel cum

s-a dispus prin Hotărârea nr. 14 din 30 martie 2003 și Hotărârea nr. 10 din 31

martie 2004, ambele ale Consiliului Local Bălțați, și nedepunerea sumelor de

30.000.000 lei încasate cu titlu de chirie pentru terenul menționat în anii

2003 și 2004 la casieria primăriei.

Din conținutul celor două hotărâri rezultă că

închirierea islazului Recea (aflat în proprietatea Consiliului Local și în

administrarea Primăriei) a fost aprobată de Consiliul Local al comunei Bălțați

în anii 2003, 2004, hotărându-se și ca sumele încasate de la numitul V.l. să

fie predate consilierilor parohiali pentru cumpărarea unui teren în vederea

extinderii cimitirului ortodox din corn. Bălțați.

Instanța constată că, deși inculpatul, în calitate de

primar, avea în conformitate cu art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001

obligația punerii în aplicare a celor două hotărâri ale consiliului local

referitoare la închirierea celor 30 ha teren pășune, în fapt, au fost

materializate aceste dispoziții, prin exploatarea acestui teren de către

numitul V.l., în anii 2003, 2004 contra sumei de 30.000.000 lei, fără a se

perfecta vreun contract în acest sens.

În privința sumelor de bani încasate de la V.l. pentru

folosința terenului în discuție, atât actul de control al D.G.F.P. a Jud. lași

cât și expertiza contabilă efectuată în cauză demonstrează că acestea nu au mai

fost folosite pentru achiziționarea terenului necesar extinderii cimitirului

din localitate, dar au fost depuse la casieria Primăriei Bălțați până la data

finalizării inspecției organelor de control.

Instanța a constatat că inculpatul, în calitate de

primar, avea obligația respectării dispozițiilor art. 24 pct. 3 din O.U.G. nr. 45/2003

privind finanțele publice locale, în sensul de a dispune, predarea sumelor

menționate la casieria primăriei (acestea constituind venituri ale bugetului

local), însă decizia asupra modului de utilizare a acestor sume nu aparține

acestuia, ci a fost luată de consiliul local prin hotărârile menționate ce au

fost contrasemnate pentru legalitate de secretarul acestuia din urmă și care nu

au fost infirmate ulterior.

Și în privința acestei fapte, instanța a constatat că

nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunilor de „abuz în

serviciu contra intereselor publice" prev. de art. 248 C. pen., în

condițiile în care, neîndeplinirea corectă a atribuțiilor ce-i reveneau

inculpatului, în calitate de primar, nu a avut drept rezultat prejudicierea

patrimoniului com. Bălțați sau tulburarea însemnată a bunului mers al

primăriei, consiliul local, astfel că, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și a art.

10 lit. d) C. pen., a dispus achitarea inculpatului.

În termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul

lași, a formulat apel împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei achitări a inculpatului.

În esență, prin recursul formulat s-a susținut că sentința

atacată conține aspecte contradictorii și se bazează pe un probatoriu

insuficient administrat. Expertiza contabilă pe care s-a fundamentat hotărârea

de achitare nu reflectă realitatea și instanța trebuia să ceară lămuriri

expertului sau sa solicite o nouă expertiza și nu să își însușească cu ușurință

aceste concluzii necorespunzătoare.

Prin Decizia penală nr. 117 din 8 octombrie 2009 a

Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins ca

nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul lași, împotriva

sentinței penale nr. 118 din 26 februarie 2008 a Tribunalului lași.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel,

verificând sentința atacată, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.

371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat că apelul parchetului este nefondat.

În considerentele deciziei, s-a reținut că, potrivit art.

62 C. proc. pen., instanța este obligată să lămurească cauza sub toate

aspectele, pe bază de probe.

Conform art. 63 alim. (2) C. proc. pen., probele nu

au o valoare dinainte stabilită. Aprecierea fiecăreia se face în urma

examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Art. 65 alin. (1), stipulează că: sarcina

administrării probelor in procesul penal revine organului de urmărire penală și

instanței de judecată.

În C. proc. pen., prezumția de nevinovăție este

înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art. 5

2

statuându-se că „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției

sale printr-o hotărâre penală definitivă."

Prin adoptarea prezumției de nevinovăție ca principiu

de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează și ele libertatea

persoanei - dreptul la apărare, respectarea demnității umane - s-au produs o

serie de restructurări ale procesului penal și a concepției organelor

judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerințe:

- vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu

respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și

stabilirea vinovăției;

- sarcina probei revine organelor judiciare, motiv

pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal,

concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru

următoarea fază a procesului;

- la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la

rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată;

-la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive

prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecte „erga omnes";

- hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe

probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată

prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.

S-a reținut că instanța de fond, pentru a-și forma

propria convingere cu privire la vinovăția ori, dimpotrivă, nevinovăția

inculpatului, a administrat un probatoriu complex, a audiat inculpatul și a

dispus admiterea de probe noi, față de cele administrate în faza de urmărire

penală. Acest probatoriu a fost evaluat în lumina disp. art. 63 C. proc. pen.

Înfăptuirea justiției penale solicită instanțelor de

judecată să nu își fundamenteze o hotărâre pe probabilitate, ci pe certitudinea

dobândită pe baza probe decisive, complete și sigure, care să reflecte

realitatea obiectivă.

Critica principală a parchetului vizează insuficiența

probelor în general, și în special a expertizei efectuate în cauză care nu a

reflectat realitatea și că instanța trebuia să dispună efectuarea unei alte

expertize care să lămurească cauza.

Urmare acestei critici și solicitării din partea

reprezentantului parchetului instanța de apel a admis efectuarea unui supliment

de expertiză.

Conform acestui supliment de expertiză aflat la

dosar, expertul a concluzionat că:

- pentru anul 2001, întreținerea drumurilor comunale

s-a realizat in baza contractelor de achiziție din 19 aprilie 2001 și din 06

august 2001, încheiate de Primăria com. Bălțați cu SC O. SRL Bălțați.

Atribuirea contractelor acestei societăți, s-a făcut în baza Hotărârii nr. 12

din 14 martie 2201, a Consiliului Local al com. Bălțați dată în temeiul art. 28

alin. (1) din Legea nr. 69/1991. Serviciile contractate de reprezentanții

primăriei Bălțați, în calitate de beneficiar pentru perioada analizată, au fost

prestate de titularii respectivele contracte la nivelul plăților efectiv

efectuate.

- din situațiile financiare ale primăriei Bălțați

pentru perioada 2001-2004, rezultă o creștere a valorii elementelor

patrimoniale ale comunei cu suma de 96.070 lei, din care o creștere

semnificativă s-a înregistrat la mijloacele fixe și obiecte de inventar.

Aceste supliment de expertiză aflat la fila 118

dosar, completează constatările din raportul de expertiză efectuat inițial la

instanța de fond și este favorabil menținerii soluției de achitare dispusă de

prima instanță.

În linii generale expertul arată că la nivelul com.

Bălțați s-au întreținut și modernizat unele facilități sociale, în scopul

sporiri gradului de confort și civilizație impus de contextul economic general

în care evoluează și această comună.

Practic suplimentul de expertiză întărește expertiza

efectuată la fond, care a avut pondere în ansamblul probator ce a condus la

achitarea inculpatului.

Cu privire la infracțiunile prev. de art. 12 din

Legea nr. 78/2000, este de observat ca inculpatul a recunoscut și în faza de

cercetare penală și în fata instanței de fond precum și în apel precum că, în

calitate de primar al comunei Bălțați, jud. lași a încheiat la data de 19

aprilie 2001 și 6 august  2001 contractele de prestări servicii cu SC O. SRL

Bălțați, având ca administrator pe soția sa, H.M., însă nu a urmărit sa

dobândească pentru sine sau pentru societatea menționată bunuri, bani sau alte

foloase necuvenite, din moment ce actele au fost încheiate în baza Hotărârii nr.

12 din 14 martie 2001 și Hotărârii nr. 14 din 6 august 2001 ambele ale

Consiliului Local, prin care s-a stabilit, în raport de un anumit criteriu,

care dintre societățile ce au prezentat ofertele de contractare va presta

serviciile de transport al materialelor necesare pentru întreținerea drumurilor

comunale.

Și instanța de apel a constatat că inculpatul H.M.,

în calitate de primar, a acționat în deplină conformitate cu dispozițiile art. 61

alin. (2) din Legea nr. 215/2001 ce îl obligă la punerea în aplicare, între

altele, a hotărârilor consiliului local, precum și cu dispozițiile din art. 62 alin.

(1) din aceeași lege potrivit cărora primarul reprezintă unitatea administrativ

- teritorială în relațiile cu persoanele fizice sau juridice române ori

străine.

Cu privire la infracțiunile prev. de art. 132 din

Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., este de observat ca

legiuitorul, condiționează existenta acestei infracțiuni fie de cauzarea unei

tulburări însemnate bunului mers al unei autorități, instituții de stat sau

unei alte unități din cele prevăzute de art. 145 C. pen. - fie de producerea

unui prejudiciu material.

În speța de față, așa cum se arată în expertiza

contabilă și în suplimentul efectuat în apel, nu s-a cauzat nici o tulburare a

bunului mers a primăriei Bălțați, ba dimpotrivă unele elemente de patrimoniu au

crescut în perioada de referință.

S-a arătat că instanța de apel își însușește

motivarea instanței de fond, conform căreia nu se poate reține săvârșirea

infracțiunilor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.

pen. și pentru aspectul că nu s-a probat săvârșirea celor două fapte cu

intenție directă sau indirectă. Inculpatul, în calitate de primar, nu a făcut

decât să pună în aplicare efectivă cele două hotărâri ale Consiliului Local al

comunei Bălțați privind perfectarea contractelor cu SC O. SRL Bălțați - acte

care au fost contrasemnate, pentru legalitate, de către secretarul consiliului

menționat și care nu au fost infirmate ulterior în condițiile art. 48 alin. (2)

raportat la art. 126 din Legea nr. 215/2001.

Și achitarea pentru infracțiunile prev. de art. 248 C.

pen. este temeinică și legală din moment ce nu s-a putut dovedi prejudicierea

patrimoniului com. Bălțați sau tulburarea însemnată a bunului mers al acesteia.

Prin urmare, s-a reținut că nu sunt fondate criticile

formulate de reprezentantul parchetului cu privire la achitarea inculpatului.

S-a concluzionat că prezumția de nevinovăție de care

se bucură inculpatul nu a putut fi răsturnată, așa încât soluția pronunțată de

prima instanță este în concordanță cu materialul probator solid, care susține

nevinovăția inculpatului.

Împotriva deciziei instanței de apel, în termen legal

au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași și partea vătămată

Consiliul Local al comunei Bălțați.

Prin motivele de recurs ale parchetului au fost

invocate cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 18 și 21 C.

proc. pen., solicitându-se casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre

rejudecare la instanța de fond, întrucât soluționarea cauzei de către instanța

de apel s-a făcut cu lipsă de procedură, în sensul că nu a fost citată persoana

juridică presupus vătămată - comuna Bălțați, soluția de achitare a inculpatului

fiind rodul unei erori de fapt în care s-au aflat ambele instanțe, instanța de

apel respingând greșit obiectiunile formulate de parchet.

Prin recursul declarat de partea vătămată Consiliul

Local al comunei Bălțați, s-a criticat soluția dispusă prin care s-a hotărât

scoaterea din cauză a Consiliului Local al comunei Bălțați.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs

invocate si din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., Înalta Curte constată că recursul Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel lași este nefondat, iar recursul declarat de Consiliul Local al comunei

Bălțați este inadmisibil.

Critica referitoare la incidența cazului de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 21 C. proc. pen. este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea

administrației publice locale nr. 215/2001, „.în justiție unitățile

administrativ-teritoriale sunt reprezentate de primar."

De asemenea, conform art. 62 alin. (1) din aceeași

lege, „Primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relațiile cu

alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine,

precum și în justiție".

Prin rechizitoriul nr. 632/P/2005 al Parchetului de

pe lângă Tribunalului lași, prin care a fost trimis în judecată inculpatul, nu

s-a reținut ca având calitate procesuală în cauză Consilul Local al comunei

Bălțați sau primarul ca reprezentant legal al Primăriei comunei Bălțați.

La judecata în fond, a fost citată, în conformitate

cu dispozițiile art. 21 alin. (2) Legii nr. 215/2001, ca parte, comuna Bălțați,

prin viceprimarul comunei, ca reprezentant legal, întrucât inculpat în cauză

figura chiar primarul.

La termenul din 24 aprilie 2007 instanța de fond a

solicitat Primăriei Bălțați să comunice dacă se constituie parte civilă.

Primăria Bălțați, sub semnătura viceprimarului, ca reprezentant legal, a

comunicat prin adresa din 2 mai 2007 că nu se constituie parte civilă în dosar,

întrucât, conform procesului - verbal de inspecție din 4 martie 2005 încheiat

de D.G.F.P. a județului lași, nu s-a constatat nici un prejudiciu în dauna

Primăriei Bălțați sau a Consiliului Local Bălțați.

Prin sentința nr. 118 din 26 februarie 2008 a

Tribunalului lași, s-a constatat că Primăria comunei Bălțați jud. lași,

reprezentată prin viceprimar, nu a emis pretenții în cauză.

În aceste condiții, în măsura în care nu a atacat cu

apel hotărârea instanței de fond, comuna Bălțați, primarul, viceprimarul,

Consiliul Local sau orice alt reprezentant al acestora, nu mai au calitate

procesuală.

Astfel, față de dispozițiile art. 24 alin. (1) C.

proc. pen. - care prevăd că este parte vătămată orice persoană care a suferit

prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în

procesul penal - instanța de apel a constatat în mod corect, prin încheierea

din 26 martie 2009, că în lipsa unei manifestări de voință a Consiliului local

al comunei Bălțați sau a comunei Bălțați, de a participa ca parte vătămată în

procesul penal, acestea nu au calitatea de parte vătămată în prezenta cauză.

Înalta Curte constată că nici critica referitoare la

greșita achitare a inculpatului nu este fondată, hotărârile pronunțate de

instanța de fond și de instanța de control judiciar fiind legale, temeinice și

amplu motivate.

În sarcina inculpatului s-a reținut că, în calitate

de primar al comunei Bălțați, județul lași, în perioada 2001-2004 a desfășurat

activități nelegale ce au implicat patrimoniul comunei, încălcând atât

incompatibilitățile funcței publice, cât și legislația specială privind

achizițiile publice și finanțele publice locale.

În mod corect s-a stabilit că nici una din

infracțiunile de care este învinuit inculpatul nu poate fi reținută.

Conținutul infracțiunii prev. de art. 12 lit. a) din

Legea nr. 78/2000 nu este realizat, întrucât lipsește scopul prevăzut de lege

și anume obținerea pentru sine sau pentru altul de bani, valori etc, întrucât

din expertiza contabilă efectuată în cauză rezultă că încheierea contractelor

cu SC O. SRL a fost profitabilă pentru societate, inculpatul acționând în

conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 pentru

punerea în aplicare a hotărârilor consiliului local.

De asemenea, la data încheierii celor două contracte

cu SC O. SRL nu exista incompatiblitatea între cele două părți. Interdicția a

fost reglementată ulterior prin O.U.G. nr. 5 din 30 ianuarie 2002, art. alin.

(1) și (3) intrată în vigoare la 2 februarie 2002. Această concluzie rezultă și

din și din actul de constatare din.26 martie 2010 al Agenției Naționale de

Integritate nr. 162/1.1/2008 care precizează că, din analiza datelor

verificate, se constată că nu sunt indicii temeinice privind existența unei

stări de incompatibilitate în privința inculpatului H.M.

Nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor prev. de

art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art 248 C. pen. (două infracțiuni)

și prev. de art. 248 C. pen. (opt infracțiuni), atâta timp cât nu s-a făcut

dovada existenței unui prejudiciu adus Consiliul Local Bălțați, întrucât, din

raportul de expertiză contabilă efectuată în cauză, rezultă fără putință de

tăgadă că, în urma derulării și executării contractelor încheiate cu SC O. SRL,

A.F. T., SC M. SRL, SC M.R. SA Piatra Neamț, SC A.C. SRL, SC A.C. SA precum și

a cedării exploatării izlazului către numitul V.l. în anii 2003 și 2004,

patrimoniul acestuia a sporit și nicidecum nu poate fi vorba de producerea

vreunei pagube sau a unei tulburări însemnate în activitatea acestuia.

Cât privește recursul declarat de partea vătămată

Consiliul Local al comunei Băltati, Înalta Curte constată că acesta este

inadmisibil, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 385 alin. (4) C.

proc. pen., partea care nu a declarat apel nu poate folosi calea de atac a

recursului, decât dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată

soluția din sentință și numai cu privire la această modificare, situație care

nu este incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art.

385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca

nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași

împotriva Deciziei penale nr. 117 din 8 octombrie 2009 a Curții de Apel lași,

secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul H.M.

În baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit.

a) teza a ll-a C. proc. pen., se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de partea vătămată Consiliul Local al comunei Bălțați împotriva aceleiași

decizii penale.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurenta parte vătămată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare,

conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel lași împotriva Deciziei penale nr. 117 din 8

octombrie 2009 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori,

privind pe inculpatul H.M.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea

vătămată Consiliul Local al comunei Bălțați împotriva aceleiași decizii penale.

Obligă recurenta parte vătămată la plata sumei de 200

lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 aprilie 2010.