ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3689/2012

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la Tribunalul București, reclamantul O.D. a chemat in

judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, solicitând instanței

obligarea pârâtei la emiterea unei decizii prin care să-i recalculeze

drepturile de pensie, avându-se în vedere și veniturile suplimentare realizate

atestate de adeverința din 09 iunie 2009 emisă de SC P.A. SA București.

Prin sentința civilă nr. 755 din 28

ianuarie 2010 a Tribunalului București, secția a VIII - a, s-a admis excepția

necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Prahova, avându-se în vedere dispozițiile art. 156 din

Legea 19/2000, precum și faptul că în cererea introductivă de instanță

reclamantul și-a indicat domiciliul în satul P.B., comuna P.B., județul

Prahova.

La rândul său Tribunalul Prahova, prin

sentința civilă nr. 276 din 17 februarie 2011, a declinat competența în favoarea

Tribunalului București, reținând că deși, în cuprinsul cererii de chemare în

judecată, reclamantul și-a indicat domiciliul ca fiind în sat P.B., comuna P.B.,

județul Prahova, instanța a constatat că domiciliul efectiv al acestuia este

cel menționat în cuprinsul cărții de identitate, respectiv în comuna Chitila,

str. Aurel Vlaicu, Sectorul Agricol Ilfov, județul Ilfov, având și o viză de

domiciliu în București, Calea Giulești, care se regăsește, de altfel, în

cuprinsul deciziei de pensie, aflată la fila 5 din Dosarul 36977/3/2009 al

Tribunalului București.

Potrivit dispozițiilor art. 156 din

Legea 19/2000, „cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva Caselor

Teritoriale de Pensii (ca în cazul față) se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sedii reclamantul", aceasta fiind o

normă de strictă interpretare derogatorie de norma de drept comun prevăzută de art.

5 C. proc. civ.

Ivindu-se conflictul negativ de

competență, în raport de dispozițiile art. 21 și 22 alin. (3) C. proc. civ. a

fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție.

Asupra conflictului negativ de

competență ivit, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

În rezolvarea conflictului negativ de

competență, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește competența de

soluționare a plângerii împotriva procesului - verbal de contravenție în

favoarea Tribunalului București.

In conformitate cu dispozițiile alin.

(1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P.,

a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

reclamantul”.

In speță, reclamantul are domiciliul

efectiv, conform actului de identitate, în circumscripția teritorială a

Tribunalului București, astfel încât, potrivit textului legal menționat,

aceasta este instanța competentă să soluționeze cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

23 mai 2012.