CtEDO 06.07.2006 Auto

CAMPEAN c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
06.07.2006
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CAMPEAN c. ROUMANIE (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 38343/03 prezentată de Ioan CÂMPEAN împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 6 iulie 2006 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič președintele Hedersan Zagrebelsky Gyulumyan David Thór Björgvinsson, Ziemel, judecători și grefier de secțiune, Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 30 octombrie 2003, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, dl Ioan Campean, este un resortisant român, născut în 1952, cu reședința în Sibiu. Guvernul român (inclusiv mai mult decât atât) este reprezentat de agentul său, B. Rămășcanu, de la Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează: Ca urmare a restructurării armatei și a poliției, începând cu 1995, au fost adoptate mai multe măsuri legislative în scopul de a încuraja militarii și polițiștii să-și ceară repartiția în armata de rezervă și, prin urmare, să se pensioneze anticipat. În această privință, în plus față de pensia de pensie, la ë t le octoya de alocații scutite de impozit și calculate în raport cu soldul lor lunar brut. La cererea sa, la 31 martie 2000, reclamantul, subofițer de poliție, a fost repartizat armatei de rezervă și a fost pensionat anticipat cu dreptul la pensie și la alocațiile menționate anterior. În momentul plății acestor alocații, Ministerul de Interne deținea suma impozitului pe venit. Printr-o acțiune introdusă la Tribunalul de Primă Instanță din Sibiu împotriva Ministerului de Interne și al inspecției de poliție din Sibiu, reclamantul a solicitat rambursarea sumei reținute cu titlu de impozit. Prin hotărârea din 4 aprilie 2001, Tribunalul, considerând că alocațiile în litigiu nu aveau o natură salarială și că erau scutite de impozit, a acceptat acțiunea și a condamnat ministerul să ramburseze reclamantului suma solicitată. Pe baza unei acțiuni a Ministerului, printr-o hotărâre definitivă din 28 iunie La 28 iunie 2002, procurorul general al României a formulat în fața Curții Supreme de Justiție o acțiune în anulare împotriva ambelor instanțe. El a afirmat că, în conformitate cu legislația internă, cele două instanțe au comis erori de drept grave, ceea ce a dus la o soluție greșită la litigiu. Prin hotărârea din 7 mai 2003, Curtea Supremă de Justiție a acceptat acțiunea, a clasat hotărârile contestate și a ordonat rambursarea sumei plătite reclamantului în temeiul acestor decizii. Aceasta a considerat că alocațiile în litigiu nu făceau parte din categoriile de venituri La 13 aprilie 2005, Ministerul landurilor a introdus în fața Tribunalului de Primă Instanță din Sibiu o acțiune pentru a obliga reclamantul să ramburseze suma pe care a încasat-o în temeiul hotărârii din 4 aprilie 2001. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, recurentul declară că procedura și absența imparțială a judecătorilor Curții Supreme de Justiție care au fost chemați să acționeze în cauza. El se plânge de o încălcare a dreptului său la respectarea proprietăților sale, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza obligației de a restitui suma încasată în temeiul unei hotărâri interne definitive. Invocând art. 14 din Convenție și 1 din Protocolul nr. 12, acesta se plânge de o discriminare față de alți foști foști militari care au obținut, de asemenea, prin decizii definitive rambursarea impozitului fără ca procurorul general să fi formulat o acțiune în anulare împotriva acestor decizii. La 9 martie 2006, grefa a trimis părților declarații în vederea unei soluționări amiabile a cauzei. La 4 mai 2006, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație Eu, Beatrice Ramăscanu, agent al guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declară că guvernul român îi oferă domnului Ioan Campean, titlul grațios, suma de 1 250 de euro în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în lei românești la rata aplicabilă la data plății și se înțelege în afara oricărui impozit aplicabil. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. La 4 aprilie 2006, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamantă: Subsemnatul, Ioan Campean, ia notă de faptul că guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1 250 de euro în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei care are ca origine cererea pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în lei românești la rata aplicabilă la data plății și se înțelege în afara oricărui impozit aplicabil. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. După expirarea termenului menționat și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se va plăti un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, plus trei puncte procentuale. Observ, de asemenea, că guvernul român și-a exprimat angajamentul de a renunța la orice pretenție cu privire la faptele care au stat la originea cererii, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 7 mai 2003 sau a oricărei alte hotărâri prin care se dispune rambursarea sumei în litigiu. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale (articolul fine din convenție). Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 3 din convenție și să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide Roderick Liddell Boštjan, dl Zupančič reffier Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă