ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3244/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul N.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Botoșani, solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceasta să dispună anularea Hotărârilor nr. 1023 din 2 aprilie 2003 și nr. 9536 din 8 noiembrie 2008 emise de pârâtă.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Sentința civilă nr. 55 din 13 martie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. 58/39/2009, s-a anulat Hotărârea nr. 9536/2009 a Casei Județene de Pensii Botoșani și s-a constatat că este beneficiarul drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 2 decembrie 1953 - 5 noiembrie 1956. Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii Botoșani a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune împotriva Hotărârii nr. 1023 din 2 aprilie 2003, având în vedere dispozițiile art. 1 - 3 din Decretul nr. 167/1958, prin raportare la data comunicării hotărârii, respectiv 11 aprilie 2003, așa cum rezultă din borderoul de ieșiri.

Curtea de Apel Suceava. secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 198 din 14 octombrie 2010 a admis excepția prescripției extinctive și a respins acțiunea formulată de reclamant ca prescrisă. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că față de dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 167/1958 și având în vedere că reclamantul solicită acordarea indemnizației pe perioada aprilie 2003 - septembrie 2008, acțiunea acestuia este prescrisă, în raport de dispozițiile art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958. Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamantul N.A. Recurentul a reiterat motivele invocate în fața instanței de fond.

În plus, a susținut că suma la care trebuie obligată Casa Județeană de Pensii Botoșani, este de 1.691 RON. Recursul este nefondat. Într-adevăr, potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 3 din același act normativ, termenul de prescripție este de 3 ani. Cum Casa Județeană de Pensii Botoșani a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune împotriva Hotărârii nr. 1023 din 2 aprilie 2003, comunicată reclamantului la 11 aprilie 2003, în raport de dispozițiile art. 1 - 3 din Decretul nr. 167/1958, acțiunea reclamantului de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 pentru perioada aprilie 2003 - septembrie 2008 este prescrisă.

Față de cele ce preced recursul este nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de N.A. împotriva Sentinței civile nr. 198 din 14 octombrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 3 iunie 2011.