ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 872/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 251 din 28 martie 2001, Tribunalul Arad, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta Direcția Silvică Timiș, în contradictoriu cu pârâta SC F. SA Timișoara, pe care a obligat-o să-i plătească suma de 28.876.668 lei, cu titlu de preț și suma de 2.385.133 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând capătul de cerere privind actualizarea prețului.

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 714/A din 28 iunie 2001, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva menționatei sentințe pe care a schimbat-o, în sensul că a admis acțiunea reclamantei și a obligat-o pe pârâtă să plătească acesteia suma de 70.521.877 lei, cu titlu de preț și 3.981.616 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reclamanta fiind dată în debit reclamanta pentru suma de 2.494.000 lei, reprezentând diferență taxa judiciară de timbru neachitată. Împotriva acestei decizii pârâta SC F. SA Timișoara a declarat recurs solicitând casarea în totalitate a deciziei recurate și menținerea hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din data de 5 februarie 2003 a fost suspendată judecata recursului conform dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995, măsura fiind menținută până la data de 22 februarie 2012, când, urmare soluționării irevocabile a dosarului de faliment nr. 9905/COM/S/2000 al Tribunalului Timiș, cauza a fost repusă pe rol. Urmare radierii SC F. SA din Registrul Comerțului, Înalta Curte va lua în examinare cu prioritate excepția lipsei capacității de folosință a acesteia, reținând următoarele: Capacitatea procesuală constă în aptitudinea persoanei juridice de a-și valorifica drepturile procedurale și de a-și îndeplini obligațiile procedurale, deci de a sta în judecată, persoanele care nu au folosința drepturilor civile neputând sta în judecată.

Art. 41 C. proc. civ. prevede că „orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată”. Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 stabilește că societățile comerciale cu sediul în România sunt învestite cu personalitate juridică, iar unul dintre efectele personalității juridice este dreptul societății de a sta în justiție ca reclamantă sau pârâtă, drept care subzistă până la radierea societății din registrul comerțului, acesta fiind în realitate și momentul încetării existenței sale ca persoană juridică.

În speța de față, se constată că prin sentința comercială nr. 531/2011 din 31 martie 2011 a Tribunalului Timiș, irevocabilă prin decizia nr. 2063 din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, a fost închisă procedura de insolvență și radiată debitoarea SC F. SA Timișoara din Registrul Comerțului, situație confirmată de Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș prin adresa nr. 504715 din 21 februarie 2012, astfel că recurenta-pârâtă și-a încetat existența, cu consecința pierderii folosinței - și subsecvent exercițiului - oricăror drepturi, inclusiv a celor procesuale. Fiind lipsită de drepturi și obligații în plan procesual, recurenta-pârâtă nu mai poate sta în sta în judecată motiv pentru care, Înalta Curte va admite excepția și va respinge recursul formulat de pârâta SC F. SA Timișoara, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția lipsei capacității de folosință a recurentei-pârâte SC F. SA TIMIȘOARA. Respinge recursul declarat de pârâta SC F. SA TIMIȘOARA împotriva deciziei nr. 714/A din 28 iunie 2001, pronunțată de Secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Timișoara, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2012.