ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 872/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 251 din 28 martie 2001, Tribunalul Arad, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta

Direcția Silvică Timiș, în contradictoriu cu pârâta SC F. SA Timișoara, pe care

a  obligat-o să-i plătească suma de 28.876.668 lei, cu titlu de preț și suma de

2.385.133 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând capătul de cerere

privind actualizarea prețului.

Curtea de Apel

Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia

civilă nr. 714/A din 28 iunie 2001, a admis apelul declarat de reclamantă

împotriva menționatei sentințe pe care a schimbat-o, în sensul că a admis

acțiunea reclamantei și a obligat-o pe pârâtă să plătească acesteia suma de

70.521.877 lei, cu titlu de preț și 3.981.616 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată, reclamanta fiind dată în debit reclamanta pentru suma de 2.494.000

lei, reprezentând  diferență taxa judiciară de timbru neachitată.

Împotriva acestei

decizii pârâta SC F. SA Timișoara a declarat recurs solicitând casarea în

totalitate a deciziei recurate și menținerea hotărârii instanței de fond.

Prin

încheierea din data de 5 februarie 2003 a fost suspendată judecata recursului

conform dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995, măsura fiind menținută

până la data de 22 februarie 2012, când, urmare soluționării irevocabile a

dosarului de faliment nr. 9905/COM/S/2000 al Tribunalului Timiș, cauza a fost

repusă pe rol.

Urmare radierii SC F.

SA din Registrul Comerțului, Înalta Curte va lua în examinare cu prioritate

excepția lipsei capacității de folosință a acesteia, reținând următoarele:

Capacitatea

procesuală constă în aptitudinea persoanei juridice de a-și valorifica

drepturile procedurale și de a-și îndeplini obligațiile procedurale, deci de a

sta în judecată, persoanele care nu au folosința drepturilor civile neputând

sta în judecată.

Art. 41 C. proc. civ.

prevede că „orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie

parte în judecată”.

Art. 1 alin. (2) din

Legea nr. 31/1990 stabilește că societățile comerciale cu sediul în România

sunt învestite cu personalitate juridică, iar unul dintre efectele

personalității juridice este dreptul societății de a sta în justiție ca

reclamantă sau pârâtă, drept care subzistă până la radierea societății din

registrul comerțului, acesta fiind în realitate și  momentul încetării

existenței sale ca persoană juridică.

În speța de față, se

constată că prin sentința comercială nr. 531/2011 din 31 martie 2011 a

Tribunalului Timiș, irevocabilă prin decizia nr. 2063 din 15 noiembrie 2011 a

Curții de Apel Timișoara, a fost închisă procedura de insolvență și radiată

debitoarea SC F. SA Timișoara din Registrul Comerțului, situație confirmată de

Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș prin adresa nr. 504715

din 21 februarie 2012, astfel că recurenta-pârâtă  și-a încetat existența, cu

consecința pierderii folosinței - și subsecvent exercițiului - oricăror

drepturi, inclusiv a celor procesuale.

Fiind lipsită de drepturi și obligații în

plan procesual, recurenta-pârâtă nu mai poate sta în sta în judecată motiv

pentru care,  Înalta Curte va admite excepția și va respinge recursul formulat

de

pârâta SC F. SA Timișoara, ca fiind formulat de o

persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

excepția lipsei capacității de folosință a recurentei-pârâte SC F. SA

TIMIȘOARA.

Respinge

recursul declarat de pârâta SC F. SA TIMIȘOARA împotriva deciziei nr. 714/A din

28 iunie 2001, pronunțată de Secția comercială și de contencios administrativ a

Curții de Apel Timișoara, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate

procesuală de folosință.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

22 februarie 2012.