ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4805/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 32/F din 19 februarie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea prin care reclamantul V.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, contesta răspunsul înaintat de aceasta cu adresa nr. 7989 din 04 mai 2009, potrivit căruia reclamantului nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul a efectuat stagiul militar într-o perioadă care excede celei prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul, reiterând argumentele invocate în fața instanței de fond. Examinând cauza, precum și sentința atacată, în raport cu motivele invocate de recurent, cu actele dosarului și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare. Așa cum rezultă din titlul și din cuprinsul art. 1 al Legii nr. 309/2002, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Rezultă, așadar, că, pentru a beneficia de prevederile acestui act normativ, trei condiții trebuie îndeplinite, cumulativ, de către persoana cetățean român interesată: să fi satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă, detașamentul de muncă să fi aparținut Direcției Generale a Serviciului Muncii și perioada stagiului militar să se încadreze între anii 1950 - 1961. Cum perioada invocată de recurentul-reclamant, în susținerea cererii sale, este cuprinsă între 20 iulie 1962 și 20 iulie 1964, (f.2 - dosar tribunal), fiind, deci, în afara limitelor stabilite prin Legea nr. 309/2002, în mod corect a procedat instanța de fond respingând cererea acestuia de a-i fi recunoscută calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de actul normativ susmenționat.

Pentru aceste considerente, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de reclamantul V.A. împotriva sentinței nr. 32/F din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2010.