ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 780/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 780/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 20 ianuarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1635/108/2010, a fost
menținută starea de arest a inculpatului O.F.G.
Pentru a dispune astfel, instanța a
reținut că, prin sentința penală nr. 249 din 08 septembrie 2010 a Tribunalului Arad, inculpatul a fost condamnat la 16 ani închisoare și 5 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru
săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i)
C. pen., constând în aceea că în seara zilei de 20 iulie 2008, împreună cu alte
două persoane, condamnate în cauză, a aplicat victimei D.V. lovituri cu obiecte
contondente în zona capului, cauzându-i un traumatism cranio facial acut, care
a condus la deces și a considerat că temeiurile avute în vedere la luarea
măsurii arestării preventive nu au dispărut.
Împotriva acestei încheieri a
declarat recurs inculpatul O.F.G., care a susținut că măsura arestării
preventive nu mai este justificată și a solicitat revocarea acesteia și
judecarea în stare de libertate.
Recursul declarat nu este întemeiat.
În conformitate cu dispozițiile art.
300
2
C. poc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat,
instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia
arestării preventive, iar potrivit art. 160
b
alin. (3) din același
cod, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în
continuare privarea de libertate, instanța, prin încheiere motivată, dispune
menținerea stării de arest.
Pe de altă parte, prin art. 5 alin.
(1) lit. a) din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților
fundamentale s-a statuat că o persoană poate fi lipsită de libertate dacă este
reținută legal, în baza condamnării pronunțate de un tribunal competent.
Din analiza actelor dosarului
rezultă că arestarea inculpatului O.F.G. s-a dispus la 20 ianuarie 2010, în
baza art. 148 lit. f) C. poc. pen., existând motive verosimile de a bănui că a
comis infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen.,
constând în aceea că la 20 iulie 2008, împreună cu alte două persoane,
condamnate în cauză, a aplicat victimei D.V. multiple și violente lovituri în
zona capului, cauzându-i leziuni incompatibile cu viața.
Aceste motive verosimile au dobândit
certitudine și, având în vedere probele de vinovăție administrate, Tribunalul
Arad a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 16 ani închisoare.
Ținând seama de probatoriul cauzei
și de soluția de condamnare pronunțată, Curtea constată că nu au dispărut
temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că
menținerea acesteia de către Curtea de Apel Timișoara este pe deplin
justificată și conformă cu dispozițiile legale evocate și că lăsarea în
libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică,
derivat din natura, gravitatea și rezonanța în comunitate a faptei și din
împrejurarea comiterii ei.
În consecință, criticile formulate
de recurentul inculpat nu sunt întemeiate.
Având în vedere considerentele ce preced, Curtea, în baza
art. 385
15
pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. poc. pen., urmează
a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.F.G., cu obligarea
acestuia la cheltuielile judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să
fie avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.F.G.
împotriva încheierii din 20 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara,
secția penală, în dosarul nr. 1635/108/2010.
Obligă
recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
28 februarie 2011.