ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3797/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3768 din 10

noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea prin care

reclamanții au solicitat anularea Ordinului nr. 765/2009 emis de ministrul

finanțelor publice (prin care s-a procedat la diminuarea cu 75 % a drepturilor

salariale pentru personalul D.G.T.D.P. din cadrul Ministerului Finanțelor

Publice), repunerea în situația anterioară emiterii acestui Ordin, cu plata retroactivă

a sumelor reprezentând drepturi salariale actualizate cu indicele prețurilor de

consum până la data plății efective a acestora, urmând să se constate aplicabilitatea

prin analogie a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 490/2004.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că reclamanții nu au făcut dovada că anterior

sesizării instanței cu prezenta acțiune s-au adresat pârâtului cu solicitarea

de revocare totală sau parțială a O.M.F.P. nr. 765/2009, astfel cum cer

dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Instanța

de fond a constatat că procedura prealabilă administrativă exercitată sub forma

recursului grațios sau ierarhic este reglementată ca o condiție de exercitare a

dreptului la acțiune, ca un fine de neprimire a acțiunii și este obligatorie,

neîndeplinirea ei fiind sancționată cu respingerea cererii ca inadmisibilă, în

acord cu dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ.,

potrivit cărora în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței

competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în

condițiile stabilite de lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va

anexa la cererea de chemare în judecată, în același sens fiind și dispozițiile

art. 12 din Legea nr. 554/2004 care prevăd că reclamantul va anexa la acțiune (..)

orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest

demers era obligatoriu.

Împotriva

hotărârii instanței de fond reclamanții au declarat recurs, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Prin cererea de recurs s-a subliniat

că prin soluția adoptată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, această instanță a nesocotit dispozițiile art.

129 alin. (5) C. proc. civ., deoarece nu a stăruit prin toate mijloacele legale

pentru aflarea adevărului, pronunțarea pe excepția inadmisibilității creând

premisele pentru aplicarea art. 312 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ.,

casarea cu trimitere spre rejudecare ca urmare a necercetării fondului. Au

apreciat recurenții că soluția este vătămătoare și din perspectiva prevederilor

art. 6 din C.E.D.O. care consacră dreptul la un proces echitabil.

Un al doilea motiv de recurs invocat

de recurenți a fost subsumat dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în

condițiile în care, în speță, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 modificată și completată și deci nu se poate aplica sancțiunea

respingerii cererii, ca inadmisibilă, dat fiind faptul că în materia salarizării

funcționarilor publici sunt incidente prevederile Legii nr. 188/1999 și

potrivit jurisprudenței majoritare parcurgere procedurii prealabile nu este obligatorie

chiar dacă litigiile sunt soluționate de instanțele de contencios

administrativ.

În fine, în cererea de recurs s-au

făcut și aprecieri pe fondul cauzei, în principal pe justificarea legală a acordării

majorării salariale de 75 % de care au beneficiat reclamanții începând cu data

de 16 iunie 2006, în conformitate cu art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2006

privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României

pentru integrarea în U.E., iar în acest context consecința este aceea a nelegalității

O.M.F.P. nr. 765/2009.

În fața instanței de control

judiciar recurenții au invocat excepția de neconstituționalitate a art. III din

O.U.G. nr. 35/2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul

cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.

În ședința publică din 23 septembrie

2010, Înalta Curte a respins motivat, cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția mai sus menționată.

Examinând cauza prin prisma motivelor

de recurs și în raport de prevederile legale incidente Înalta Curte de Casație

și Justiție reține că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinței

atacate, pentru cele ce se vor puncta în continuare.

Demersul judiciar al reclamanților –

funcționari publici în cadrul D.G.T.D.P. din cadrul Ministerului Finanțelor

Publice, a vizat: anularea O.M.F. nr. 765/2009 prin care s-a procedat la stabilirea

drepturilor salariale pentru personalul din Direcția amintită în sensul diminuării

acestora cu 75 %; repunerea reclamanților în situația anterioară emiterii

acestui act administrativ, cu plata retroactivă a drepturilor salariale actualizate

cu indicele prețurilor de consum până la data plății efective a acestor sume;

constatarea incidenței prin analogie a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 490/2004.

Dezlegarea dată de Curtea de Apel

București excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile

este cea corectă și în deplin acord cu dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc.

civ., coroborate cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.

Așa cum a argumentat judecătorul fondului,

procedura prealabilă (recurs grațios) este obligatorie în materia

contenciosului administrativ, reprezentând o condiție de exercitare a dreptului

la acțiune, abordare susținută atât de doctrină cât și de jurisprudența în

această materie.

Cum, în speță, anterior formulării

acțiunii, 27 mai 2009, nu s-a solicitat autorității emitente revocarea

Ordinului nr. 765/2009, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004, în mod just neîndeplinirea acestei proceduri a fost

sancționată cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Sub acest aspect, nu pot fi primite

apărările dezvoltate în cuprinsul cererii de recurs de către reclamanți cu privire

la neaplicarea art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului atunci când litigiile

vizează pe funcționarii publici, deoarece acestora li se aplică în materia

salarizării prevederile Legii nr. 188/1999 potrivit cărora nu este necesară

plângerea prealabilă pentru a acționa în justiție.

Mai mult, Înalta Curte reține și că

potrivit O.G. nr. 6/2007 (privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale

și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii

privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor

publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici

în anul 2007), respectiv articolului 31 alin. (4) din ordonanță în forma în

vigoare la data emiterii Ordinului contestat împotriva măsurilor dispuse în

legătură cu salarizarea, persoanele în cauză se pot adresa „instanței de contencios

în condițiile legii.”

Rezultă în mod evident că această

sintagmă („în condițiile legii”) implică respectarea tuturor cerințelor fixate prin

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și ca atare și în cauza de față

procedura administrativă prealabilă era obligatorie, iar Curtea de Apel

București nu putea trece la analizarea fondului pricinii în lipsa vreunei

dovezi că procedura în discuție a fost urmată.

Ca urmare, văzând dispozițiile art. 312

alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.A.,

A.E., A.D.L., A.M.E., B.R., B.T., B.A., B.N., B.A., B.D.A., B.A.A., B.D.M., B.M.C.,

B.D., B.R., B.M., B.G., B.R.G., C.I., M., C.C., C.R.I., C.P., C.D.C., C.E., C.A.G.,

C.A.M., C.C., C.M., C.R., C.F.B., D.M., D.S.C., D.I.A., D.M.L., D.A., D.F.R., D.A.L.,

E.M.G., F.C., G.A., G.S., G.D., G.C., I.O.B., I.I., I.A., I.E.C., I.M.C., I.V.S.,

I.L., I.D., L.I., L.L.D., M.A., M.A.D., M.V., M.L., M.S., M.R., M.C., M.S., M.O.S.,

N.Ș., N.G., N.V., N.R., N.C.R., O.C., O.A., O.A.D., O.G.M., P.A., P.D.G., P.L.M.,

P.Ș., P.G.Ș., P.A.M.D., R.L., R.C., R.C.A., R.R., R.S., R.M., R.R., R.I., S.M.T.,

S.M.A., S.M.E., Ș.A.M., S.I., S.M., S.C., Ș.E., S.T., T.C., T.B., T.A.L., T.R.M.,

T.A., U.L., V.M., V.M., V.G. și Z.E. împotriva sentinței civile nr. 3768 din 10

noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 septembrie 2010.