ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4405/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4405/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin cererea
înregistrată la 23 septembrie 2010 pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, SC I.C.P. SA a
solicitat, în contradictoriu cu intimații Consiliul județean Alba, Consiliul
local al municipiului Alba Iulia, I.E., Primăria municipiului Alba, Uniunea
județeană a Cooperației de Consum și Statul Român prin Ministerul Finanțelor
Publice, revizuirea deciziei civile nr. 4282 din 7 septembrie 2010 a acestei
instanțe.
În drept, au fost
invocate dispoz. art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ., iar în dezvoltarea
motivelor revizuirii s-a susținut că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra
motivului de nelegalitate vizând greșita aplicare a prevederilor art. 19 din
Legea nr. 10/2001 și de asemenea, că este greșită aprecierea din conținutul considerentelor
potrivit căreia omisiunea de pronunțare a instanței în raport cu toate părțile
din proces nu ar fi produs o vătămare și revizuentei.
Conform declarației
autentificate din data de 20 aprilie 2011 (fila 42) revizuenta, prin
reprezentant, a arătat că renunță „la dreptul de a mai continua acțiunile
judecătorești, inclusiv la căile de atac exercitate” făcând referire expresă în
conținutul declarației și la dosarul nr. 7738/1/2010 având ca obiect prezenta
revizuire.
La rândul lor,
intimații prezenți și-au exprimat acordul în legătură cu această atitudine
procesuală a revizuentei, precizând că nu solicită cheltuieli de judecată.
Față de principiul
disponibilității care guvernează desfășurarea procedurii judiciare civile,
Înalta Curte urmează să dea eficiență actului de dispoziție al părții și pe
temeiul art. 326 alin. (1) coroborat cu art. 246 C. proc. civ. să ia act de
renunțarea la judecata cererii de revizuire.
Nu poate fi primită
susținerea intimatului I.E. în sensul că instanța ar trebui să facă și
aplicarea art. 247 alin. (1) C. proc. civ., pronunțând o hotărâre de respingere
în fond a cererii de revizuire.
Dispozițiile menționate,
ale art. 247 alin. (1) C. proc. civ., au în vedere situația renunțării la
însuși dreptul subiectiv dedus judecății.
În speță însă,
renunțarea a vizat un drept procesual, acela de continuare a unei proceduri
judiciare declanșate ca urmare a sesizării instanței cu cererea de revizuire.
Ca atare, actul de
dispoziție al părții privește o renunțare sub aspect procesual, la judecata
unei căi extraordinare de atac, iar nu la un drept subiectiv (care a făcut de
altfel, obiectul dezbaterii pe fondul litigiului definitivat prin decizia
supusă revizuirii).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea
la judecata cererii de revizuire formulată de SC I.C.P. SA împotriva deciziei
nr. 4282 din 7 septembrie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai
2011.