ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3980/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 754 din 10 februarie 2010,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

respins excepția de necompetență generală a instanțelor de judecată invocată de

pârâtă. A admis excepția privind necompetență materială a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția

comercială.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că

prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, reclamanta a solicitat, în contradictoriu

cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul de Plăți și Contractare

Phare, obligarea pârâtului la returnarea către reclamantă a sumei de 909.960 Euro

și 35.690 Euro, reprezentând dobânda legală acumulată între data încasării fără

drept a acestei sume, respectiv de la 1 septembrie 2008 la 30 aprilie 2009,

calculată la valoarea ratei aplicate de Banca Centrală Europeană pentru refinanțarea

tranzacțiilor.

Pârâtul prin întâmpinare a invocat pe cale de

excepție necompetență funcțională a instanțelor de judecată în soluționarea

cererii și excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București în

judecata cauzei.

În ceea ce privește excepția necompetenței

funcționale a instanței de judecată, curtea de apel a reținut că este

neîntemeiată, deoarece potrivit art. 343 și urm. C. proc. civ., orice parte

într-o convenție arbitrală are posibilitatea să se adreseze și instanțelor

judecătorești.

Referitor la excepția necompetenței materiale, s-a

reținut că față de prevederile art. 343

4

C. proc. civ., competența

aparține Tribunalului București, secția comercială.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

reclamanta SC M.W.H. SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recursul este tardiv.

Analizând actele și lucrările dosarului înalta Curte

constată că prin sentința civilă nr. 754 din 10 februarie 2010, Curtea de Apel

București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București.

Potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (3) C. proc.

civ. „dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate

exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare".

Or, în cauză, hotărârea atacată a fost pronunțată la

data de 10 februarie 2010 iar împotriva acesteia reclamanta a declarat recurs

la 2 iunie 2010 (fila 2 din dosarul de recurs).

Calculând termenul de 5 zile prevăzut de art. 158

alin. (3) C. proc. civ., potrivit regulilor stabilite prin dispozițiile art.

101 alin. (1) și (5) C. proc. civ., pe zile libere, rezultă că intervalul de

timp în care reclamanta avea dreptul să declare recurs era cuprins între 11

februarie 2010 și 16 februarie 2010 inclusiv. Cum, reclamanta a înțeles să

declare recursul la data de 2 iunie 2010, cu mult peste ultima zi legală de

exercitare a căii de atac, Curtea constată decăderea recurentei-reclamante din

acest drept.

Apărarea recurentei-reclamante, în sensul că eroarea

aparține primei instanțe, care a indicat greșit termenul de recurs ca fiind de

15 zile de la comunicarea hotărârii, nu poate fi primită, având în vedere că

termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii de declinare a

competenței este stabilit de lege, nefiind lăsat la aprecierea judecătorului,

iar recurenta-reclamantă a beneficiat de asistență judiciară pe parcursul

judecății cauzei și nu a înțeles să formuleze cerere de repunere în termenul de

recurs, în condițiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ.

Așa fiind, având în vedere caracterul peremptoriu al

excepției tardivității declarării recursului, care face inutilă cercetarea

motivelor de recurs, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

raportate la cele ale art. 103 alin. (1) din același cod, Curtea va respinge

recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC M.W.H. SA Belgia,

împotriva sentinței civile nr. 754 din 10 februarie 2010 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv

formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 septembrie

2010.