ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3017/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3017/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la
Tribunalul Botoșani, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, sub
dosar nr. 4680/40/2009, reclamanta A.E.D. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâții Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Ministerul Educației,
Cercetării și Inovării, suspendarea executării Deciziei nr. 1298 din 31 august
2009 emisă de Inspectoratul Școlar
Județean
Botoșani, comunicată prin Ordinul nr. 5068 din 2 septembrie
2009 al
Ministerului Cercetării și Inovării București.
Prin sentința nr. 1244 din 2 decembrie
2009, Tribunalul Botoșani a admis excepția de necompetență materială a
instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei
în favoarea Curții de Apel Suceava, secția comercială,contencios administrativ
și fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul
Curții de Apel Suceava sub dosar nr. 4680/40/2009.
La termenul de
judecată din 25 ianuarie 2010 reclamanta a
invocat excepția necompetenței
materiale a Curții de Apel Suceava,
solicitând declinarea competenței în favoarea
Tribunalului Botoșani.
Prin sentința nr. 18 din 25 ianuarie
2010, Curtea de Apel
Suceava, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, a
declinat competența materială de soluționare a
cauzei în favoarea
Tribunalului
Botoșani. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de
competență și, în consecință, trimite cauza Înaltei
Curți de Casație și
Justiție pentru
emiterea unui regulator de competență.
A reținut Curtea de Apel Suceava că
obiectul litigiului îl
constituie
suspendarea executării deciziei nr. 1298 din 31 august 2009
emisă de
Inspectoratul Școlar al Județului Botoșani, prin care
reclamanta a fost sancționată cu destituirea din funcția de conducere,
respectiv
cea de director al Colegiului Național Grigore Ghica Dorohoi.
A constatat
curtea de apel, că în speță sunt incidente dispozițiile
art. 10 din Legea nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ,
competența
materială stabilindu-se în raport de rangul local sau central
al autorității emitente a actului atacat, în speță
Inspectoratul Școlar al
Județului
Botoșani, care este autoritate publică constituită la nivel
local.
A concluzionat
în sensul că în cauză, competența aparține
Tribunalului Botoșani, secția
contencios administrativ și fiscal.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,
urmează să stabilească instanța
competentă a soluționa pricina în raport cu obiectul
acesteia și cu
dispozițiile
legale incidente ei.
Analizând actele
și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că
reclamanta a solicitat, prin acțiunea introductivă,
suspendarea
executării Deciziei nr.
1298/2009 emisă de Inspectoratul Școlar
Județean Botoșani prin care a
fost sancționată cu destituirea din
funcția
de conducere de director al Colegiului Național Grigore Ghica
Dorohoi.
În vederea
stabilirii competenței materiale în soluționarea cauzei, Î
nalta Curte
constată că se impune analizarea raportului obligațional
dedus judecății,
în funcție și de cadrul procesual stabilit de reclamantă
potrivit
principiului disponibilității părții în procesul civil.
Articolul 10 alin. (1) din Legea nr.
554/2004 modificată și
completată prin
Legea nr. 262/2007 reglementează competența
materială a instanței de contencios administrativ, unul dintre criterii
fiind acela raportat la poziția organului
emitent al actului administrativ
vătămător în structura aparatului
administrației publice.
In cauză, situația de fapt,
necontestată de nici una dintre părți indică faptul că autoritatea competentă
legal să emită actul de sancționare este Inspectoratul Școlar Județean
Botoșani, iar decizia emisă de autoritatea pârâtă privind destituirea din
funcție a doamnei A.E.D. a cărei suspendare se solicită, este, fără îndoială un
act administrativ, producător de efecte juridice.
Situația că ulterior emiterii acestei
decizii, s-a emis și Ordinul Ministerului de nr. 5068 din 2 septembrie 2009 de
comunicare a deciziei de destituire din funcția de director, nu are relevanță
în speță atâta vreme cât reclamanta nu a înțeles să solicite suspendarea
executării acestui act.
Pe de altă parte, Inspectoratul Școlar
Județean Botoșani este organ administrativ descentralizat constituit la nivel
local, cu capacitate juridică administrativă proprie, având deci competența
legală de a dispune cu privire la raporturile de serviciu care iau naștere, se
modifică sau se sting în unitățile școlare de pe raza județului respectiv.
Nu în ultimul rând, trebuie aplicat
principiul disponibilității părții, care presupune că reclamanta are dreptul să
stabilească obiectul
acțiunii și cadrul
procesual, pe care instanța nu le poate modifica decât cu acordul părților sau
în cazul în care o lege specială i-ar acorda acest
drept, ceea ce în
speța de față nu se impune.
Față de cele expuse, Înalta Curte
concluzionează că, în prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)
din Legea nr. 554/2004 raportate la cele ale art. 2 pct. 1 lit. c) competența
materială de
soluționare în primă instanță
a acesteia revine, Tribunalului Botoșani,
secția contencios
administrativ, soluționând conflictul negativ de competență în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare a
cauzei privind pe reclamanta A.E.D. și pârâții Inspectoratul Școlar al
Județului Botoșani și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, în favoarea Tribunalului Botoșani, secția contencios administrativ
și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi
8 iunie 2010.