ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1023/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1023/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin Sentința nr. 2734 din 24 iunie 2009 a
Curții de Apel București a fost respinsă acțiunea reclamantului A.P. în
contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (devenit
acum Ministerul Justiției), ca rămasă fără obiect. Instanța a luat act că
reclamantul renunță la cererea privind daunele morale solicitate și a dispus
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat redobândirea
cetățeniei române încă din anul 2003, iar la data soluționării cererii de
chemare în judecată instanța a constatat că a fost soluționată cererea
reclamantului de redobândire a cetățeniei române, în sensul că a fost examinată
și avizată pozitiv de Comisia pentru Cetățenie, care a întocmit raportul
potrivit prevederilor art. 17 și 18 din Legea nr. 21/1991.
Pentru aceste
considerente, instanța de fond a constatat că cererea de acordare a daunelor
morale nu este întemeiată, întrucât cererea de reacordare a cetățeniei române a
fost avizată favorabil, fără a se crea un prejudiciu/suferință reclamantei.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești,
criticând soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală pe aspectul obligării
la plata cheltuielilor de judecată.
Recurentul a arătat
că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea autorității la plata
cheltuielilor de judecată, atâta timp cât soluția pe fondul cererii de chemare
în judecată a fost de respingere, în condițiile în care instanța nu a reținut
culpa procesuală a Ministerului Justiție și Libertăților Cetățenești.
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat în temeiul
dispozițiilor art. 299 coroborate cu art. 4 C. proc. civ., analizând motivele
de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și
dispozițiile legale incidente în cauză va admite recursul și va modifica
sentința atacată în sensul respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de
judecată, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate, pentru
considerentele ce urmează.
În conformitate cu
dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să
stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind
aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea
corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Înalta Curte
analizând actele și lucrările dosarului a constatat că la data de 28 aprilie
2009 cererea reclamantului a fost examinată și avizată pozitiv de Comisia
pentru cetățenie, care a întocmit raportul prevăzut de art. 17 și 18 din Legea
nr. 21/1991 în care s-a menționat că sunt îndeplinite condițiile pentru
dobândirea cetățeniei române, raport care a fost înaintat ministrului justiției
pentru emiterea ordinului de dobândire a cetățenie române.
Înalta Curte a
constatat că reclamanta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată solicitate,
căci nu există depusă la dosar chitanța privind plata onorariului avocațial,
motiv pentru care a constatat întemeiat recursul formulat și va modifica
sentința atacată în sensul înlăturării obligării pârâtului la plata
cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste
considerente, văzând că sunt motive de modificare a sentinței atacate, în
temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
formulat de Ministerul Justiției împotriva Sentinței nr. 2734 din 24 iunie 2009
a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată în parte, în sensul că respinge cererea de obligare la plata
cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Menține celelalte
dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 februarie 2010.