ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4354/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 671 din 2 martie 2009 Judecătoria Cornetu, Județul Ilfov a admis acțiunea formulată de reclamantele A.I. și N.M. - în contradictoriu cu pârâții Comisia locală de fond funciar Clinceni, Comisia Județeană Ilfov, P.G. și Primăria comunei Clinceni prin primar – și în consecință a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 17534/1995, în sensul că „va fi radiat de pe acesta” P.I. și trecute A.I. și N.M., moștenitoarele defunctei P.L. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în esență că P.I., autorul pârâtului P.G., a renunțat expres la succesiunea L.P., prin declarație autentificată nr. 503/1969. Or, se mai arată, potrivit legii succesibilul renunțător nu poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate deoarece „eredele renunțător, este considerat că nu a fost niciodată erede” devenind o persoană străină de moștenirea fostului proprietar.

Tot astfel, conchide instanța fondului, cererea de reconstituire făcută de un renunțător nu poate echivala cu o retractare a renunțării. Soluția a fost menținută de Tribunalul București, secția a V-a civilă, care, prin decizia nr. 614/R din 12 martie 2010, în esență cu aceeași motivare, a respins recursul recurentului, ca nefondat. Împotriva acestei ultime hotărâri, la 18 august 2010 a formulat cerere de revizuire, P.I.G., pârât în cauză care, făcând trimitere la prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susține că hotărârea atacată este contrară deciziei nr. 1290 din 13 aprilie 2000, dată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în același litigiu. Examinând cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 324 (1) pct. 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că aceasta a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de lege. Astfel, potrivit textului de lege mai sus citat, termenul de revizuire este de o lună, și curge, în cazul motivelor prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1) C. proc. civ., de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs, după evocarea fondului, de la pronunțare. Dacă hotărârile potrivnice sunt date de instanțele prevăzute la punctul 7 alin. (2), termenul curge de la pronunțarea ultimei hotărâri. În speță, se susține că ar fi potrivnice hotărâri date de instanțe diferite în grad, hotărârea atacată pe calea revizuirii fiind pronunțată de o instanță de recurs.

Ca atare, termenul de introducere a cererii de revizuire pentru contrarietate de hotărâri curge de la pronunțarea acestei ultime hotărâri, respectiv de la 12 martie 2010. Or, așa cum s-a arătat, cererea de revizuire a fost adresată Curții de Apel București, la 18 august 2010, cu mult peste termenul de o lună, defipt prin lege. Pe cale de consecință, cererea de revizuire fiind formulată de P.I.G., cu neobservarea susmenționatelor dispoziții legale, urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenții P.I.G. și P.(P.)I.G. împotriva deciziei nr. 614/R din 12 martie 2010 a Tribunalului București, secția a V-a civilă. Respinge ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării deciziei menționate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2011.