ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2433/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2433/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamantul B.D. a chemat în
judecată Casa Județeană de Pensii Tulcea, solicitând instanței ca, în
contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 5273 din 30
noiembrie 2005 și stabilirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu
consecința acordării drepturilor cuvenite.
În motivarea cererii, reclamantul a
arătat că s-a născut la data de 2 aprilie 1943, în localitatea Eschibaba,
județul Tulcea, părinții săi fiind B.I. și B.E., care au făcut obiectul
schimbului de populație între Bulgaria și România, urmare a Tratatului de la Craiova din 1940.
A mai arătat că în mod greșit pârâta
i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,
întrucât el a suferit aceleași persecuții etnice, ca și părinții săi.
Curtea de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios
administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 21/CA din 12 ianuarie 2006, a admis acțiunea formulată de reclamant, dispunând anularea hotărârii nr. 3273 din 30 noiembrie
2005, emisă de Casa Județeană de Pensii Tulcea și constatând că reclamantul
beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, pentru perioada 2 aprilie 1943 -
6 martie 1945.
Instanța a pronunțat această
sentință, reținând că reclamantul s-a născut ulterior datei la care părinții
săi au fost nevoiți să se refugieze, dar a suferit aceleași consecințe
nefavorabile și prejudicii, ca și aceștia, astfel că beneficiază de prevederile
Legii nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, B.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a susținut, în esență, că
reclamantul nu a fost strămutat din Bulgaria, nefiind născut la data când a
avut loc schimbul de populație (1940), pentru a considera că a avut alt
domiciliu pe care a fost obligat să-l schimbe în altă localitate.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
acestui act normativ, persoanele, cetățeni români, care, în perioada
regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie
1945, au suferit persecuții etnice, urmare cărora au fost strămutate, refugiate,
au făcut obiectul schimbului de populație, ca urmare a unui tratat bilateral,
etc.
Având în vedere că legiuitorul a
urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care
a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit
persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt
nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au
născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați ca
urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate
consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
În cauză, așa cum corect a reținut
instanța de fond, reclamantul, deși s-a născut ulterior strămutării, a suferit
aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa,
urmând să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Așa fiind, pe bună dreptate, Curtea
de Apel Constanța a reținut faptul că, atâta vreme, cât soțul supraviețuitor
(care nu a suferit persecuții etnice sau consecințele acestora), beneficiază de
indemnizație lunară; cu atât mai mult, copilul născut în perioada refugiului,
trebuie să beneficieze de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
În consecință, hotărârea de fond
fiind legală și temeinică, recursul se privește ca nefondat, urmând să fie
respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 21/CA din 12 ianuarie
2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum
și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 27 iunie 2006.