ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3879/2006

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Pin sentința civilă nr. 389 din 18 mai 2006, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul B.G., a anulat hotărârea nr. 5464 din 28 februarie 2006, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea și a obligat-o pe aceasta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, dreptul de beneficiar al dispozițiilor Legii nr. 189/2000, cu acordarea drepturilor corespunzătoare pentru perioada 7 februarie 1944 - 6 martie 1945 . Pentru a hotărî astfel, a reținut că, din probele administrate în cauză, rezultă că reclamantul a făcut dovada că s-a născut în timpul refugiului părinților săi din localitatea Srebarna - Bulgaria, în România, ca urmare a Tratatului de la Craiova încheiat la data de 7 septembrie 1940. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, recurenta a susținut că intimatul-reclamant nu face parte din categoria persoanelor care beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât acesta nu și-a schimbat domiciliul din localitatea de domiciliu, într-o altă localitate, din motive de persecuție etnică, așa cum prevăd expres și limitativ dispozițiile actului normativ precizat anterior, ci s-a născut într-o localitate în care părinții săi au fost strămutați din Bulgaria, în România, ca urmare a Tratatului încheiat la Craiova în 1940. Analizând motivele de recurs și soluția instanței de fond, în raport cu probele administrate în cauză, cu actele normative incidente cauzei, precum și cu dispozițiile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente. Din declarațiile autentificate ale martorilor C.P. și D.P. rezultă că aceștia cunosc împrejurarea că tatăl reclamantului, B.L., a fost strămutat, în septembrie 1940, împreună cu soția, părinții, sora și frații, din Bulgaria, localitatea Srebarna, Durostor, în România și din decembrie 1940 s-au stabilit în comuna Cerna, județul Tulcea. Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate, în dispozițiile actelor normative menționate anterior.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoane persecutate trebuie înțeles atât persoanele care au suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.

În cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași prejudicii pe care le-a suferit și familia sa, ca urmare a schimbului de populație din Bulgaria, în România, potrivit Tratatului încheiat la Craiova în 7 septembrie 1940. Față de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădește nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței nr. 389 din 18 mai 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2006.