Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.12.2006
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4666/2006

HOTĂRÂRE
20.12.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4666/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Bacău, reclamantul C.D., în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, pentru că nu i-a răspuns unei cereri adresate, în termenul legal de 30 de zile și s-a solicitat obligarea Ministerului Finanțelor să soluționeze cererea adresată. Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 133/2006, pronunțată în dosarul nr. 2056/2006, a respins acțiunea reclamantului pentru lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.

Se arată, în considerentele sentinței, că excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice a fost invocată din oficiu de instanță și a fost admisă, pentru că reclamantul a formulat în conformitate cu Legea nr. 10/2001, notificare și s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii, iar potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005, analizarea și stabilirea cuantumului despăgubirilor se face de către Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor, iar în aceste litigii, calitate procesuală are statul, reprezentat prin Comisia Centrală și nu Ministerul Finanțelor Publice care are doar un reprezentant în această comisie. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul C.D., arătând că hotărârea este nelegală și netemeinică.

Se invocă faptul că cererea a fost soluționată, fără să se țină seama de faptul că acțiunea a fost formulată, pentru că nu a primit răspuns la o cerere adresată unei instituții, Ministerul Finanțelor, dar și Guvernului României, care are în subordine atât Ministerul Finanțelor, cât și Comisia pentru stabilirea despăgubirilor. Analizând actele aflate la dosarul cauzei, dispozițiile legale incidente, Înalta Curte apreciază că recursul declarat este formulat pentru următoarele considerente: Reclamantul a solicitat, în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 554/2004, obligarea Ministerului Finanțelor să-i răspundă cererii adresate acestei instituții, având în vedere că nu a primit un răspuns în termen de 30 de zile de la data când a adresat solicitarea.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În speță, litigiul a început pentru că reclamantului nu i s-a răspuns în termen la o solicitare a sa. Instanța de fond a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor, pentru că a considerat că la termenul din 12 iunie 2006, reclamantul a precizat acțiunea și că ar solicita să i se recunoască dreptul de a fi despăgubit pentru terenul ce i-a fost confiscat, la valoarea reactualizată în raport cu cota inflației.

Această interpretare este greșită, pentru că în memoriul depus de reclamant la termenul din 12 iunie 2006, acesta susține același lucru - că s-a adresat Ministerului Finanțelor și nu a primit niciun răspuns. Mai mult, arată că adresându-se Primului Ministru, din partea Guvernului României a primit un răspuns din care rezultă că memoriul său a fost înaintat, spre competentă soluționare, tot Ministerului Finanțelor Publice. Faptul că în finalul memoriului său, reclamantul are și alte solicitări, nu înseamnă că a renunțat la capătul de cerere privind obligarea Ministerului Finanțelor Publice de a-i comunica răspuns la solicitarea sa. Calitate procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății.

Având în vedere că memoriul a fost depus de către reclamant, la Ministerul Finanțelor Publice iar acesta nu a răspuns, ne aflăm în prezența unei „tăceri” din partea unei autorități publice care poate fi cenzurată în baza Legii nr. 554/2004, iar Ministerul Finanțelor Publice este instituția care avea obligația să răspundă reclamantului, pentru că potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se asimilează actelor administrative unilaterale și faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal. Sentința instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Având în vedere că cererea reclamantului a fost soluționată pe baza unei excepții, va fi admis recursul, va fi casată sentința și trimisă cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță, pentru a fi analizată, pe fond, cererea reclamantului, așa cum a fost formulată.

D E C I D E Admite recursul declarat de C.D. împotriva sentinței civile nr. 133 din 10 iulie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 decembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81970)
aprilie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov. In motivarea contestației s-a arătat că prin dispozitivul deciziei s-a stabilit acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent de către Ministerul Finanțelor Publice în condițiile art. 36 ș
ÎCCJ 2024-04-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2034/2024
. (1) și (3) și art. 19 alin. (1), respectiv la prevederile legale pe care pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor și-a fundamentat două excepții, ceea ce confirmă că acestea ar fi trebuit admise. Recurentul-pârât a arătat că obiect
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #226685)
iție, statul fiind obligat să ia măsuri pentru executarea hotărârii. De asemenea, au fost invocate dispozițiile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, art. 6 alin. (1) din Con
ÎCCJ 2009-04-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2118/2009
de această autoritate, excepția lipsei calității sale procesuale pasive fiind întemeiată. Recursul formulat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este neîntemeiat. Având în vedere considerentele prezentate mai sus, cu privire
ÎCCJ 2023-01-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 407/2023
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă