ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.03.2007

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1468/2007

HOTĂRÂRE
16.03.2007
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1468/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 107 din 26 iunie 2001, Tribunalul Tulcea, în baza art. 334 C.

proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei, din cea

prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (3) și (5)

infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.

(1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)art. 42 C. pen.

și în baza acestui text de lege a condamnat inculpata la o pedeapsă

de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.

Conform art. 14 C. proc.

pen. și art. 998 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă a

SC C. SRL Tulcea și a fost obligată inculpata să

plătească părții civile suma de 143.507.664 lei cu titlu de

despăgubiri civile.

Pentru a pronunța

această sentință instanța a reținut următoarea

situație de fapt:

La data de 11 februarie

1999, s-a încheiat contractul comercial nr. 91, între cele două

societăți, în baza căruia prima societate, urma să livreze

celei de-a doua societate, diverse cantități de carne și

preparate din carne, iar prin contract se prevedea și o clauză de

exclusivitate în zonele județelor Bacău și Neamț, în

favoarea SC S.C. SRL Bacău. Administratorul societății

beneficiare, SC S.C. SRL Bacău, respectiv inculpata C.C.E., a convenit cu

conducerea SC C. SRL Tulcea, ca plata produselor să se facă cu un

bilet de ordin emis în termen de 10 zile de la data întocmirii facturilor.

În baza contractului

menționat, raporturile comerciale dintre cele două

societăți, au decurs normal până în luna iunie 1999. La

această dată, societatea administrată de inculpată,

înregistra o situație financiară precară și în pofida

acesteia inculpata a continuat să achiziționeze produse de la partea

vătămată SC C. SRL Tulcea, emițând bilete la ordin, deci

avea cunoștință că nu puteau fi onorate de banca

plătitoare, întrucât contul societății nu era alimentat.

Cunoscând că termenul

de grație pentru încasarea biletului la ordin este de 10 zile de la data

emiterii, în acest interval inculpata a emis în favoarea părții

vătămate SC C. Tulcea, patru bilete la ordin fără

acoperire. Astfel, la data de 24 iunie 1999, inculpata a emis un bilet la ordin

pentru suma de 34.202.703 lei, reprezentând contravaloarea facturii nr. 413471

scadent la data de 3 iulie 1999 și care la data de 5 iulie 1999, este

refuzat la plată de Banca Transilvania, sucursala Bacău.

La data de 28 iunie 1999 a

emis un nou bilet la ordin, în favoarea părții vătămate cu

o valoare de 33.855.756 reprezentând contravaloarea facturii nr. 413593,

refuzat la plată la data de 7 iulie 1999.

La data de 1 iulie 1999

inculpata a emis un nou bilet la ordin în favoarea părții

vătămate, cu o valoare de 315.085.636 lei, refuzat la plată la

data de 12 iulie 1999.

La data de 5 iulie 1999,

inculpata a emis un nou bilet la ordin în favoarea părții

vătămate pentru suma de 15.769.779 lei reprezentând contravaloarea

facturii nr. 413886, acesta fiind refuzat la plată la data de 14 iulie 1999.

Balanța contabilă a societății administrată de

inculpată pe luna iulie 1999, relevă împrejurarea că, inculpata

a derulat sumele încasate pentru marfa livrată de partea

vătămată, prin registrul de casă și casa

societății lăsând în mod intenționat contul bancar

fără disponibil tocmai pentru a nu da posibilitatea părții

vătămate să încaseze contravaloarea produselor.

Întrucât prejudiciul cauzat

părții vătămate SC C. SRL Tulcea nu a fost acoperit,

aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 143.507.664 lei.

Împotriva acestei

sentințe, a declarat apel inculpata C.C.E.

Prin decizia penală nr.

14/ P din 26 ianuarie 2007 a fost respins ca tardiv apelul declarat de

inculpată.

Pentru a pronunța

această decizie, instanța de apel a reținut următoarele

considerente:

Sentința apelată a fost

pronunțată în ședință publică, la data de 26

iunie 2001, dată la care, inculpata a fost reprezentată de un avocat

din oficiu. La data soluționării cauzei, procedura de citare a fost

legal îndeplinită, aceasta fiind citată la adresele indicate atât în

cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești.

La dosar fond, se află

adresa I.P.J. Bacău, din care rezultă că apelanta a

părăsit țara în mod ilegal și se află în Italia.

În acest sens, I.G.P.R. – B.N.I.

s-a adresat Tribunalului Tulcea și Ministerului Justiției, la data de

18 aprilie 2005, prin care solicitau aplicarea dispozițiilor art. 67 alin.

(2), (3) și (4) din Legea nr. 302/2004 privind C.

j

.

i

. în materie

penală, cu aplicarea dispozițiilor C.E.E.

Instanța, făcând

trimitere la dispozițiile art. 363 C. proc. pen. și art. 365 C. proc.

pen., a concluzionat că apelul este tardiv.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs inculpata.

În dezvoltarea motivelor de

recurs se susține că instanța a respins apelul ca tardiv în mod

greșit.

De asemenea, instanța

de apel a soluționat cauza, la data de 26 ianuarie 2007, fără a

avea în vedere faptul că inculpata nu a fost citată la toate adresele

indicate, inclusiv la domiciliul ales prin cerere, respectiv adresa

apărătorului.

Hotărârea

instanței de fond a fost criticată sub aspectul greșitei

încadrări juridice.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 385

9

pct. 21 C. proc. pen., hotărârea este supusă casării și în

cazul când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a

unei părți.

În motivele de apel,

inculpata a enumerat cele patru adrese indicate în faza de urmărire

penală pentru a fi citată, învederând că adresa din Bacău,

strada Aviatorilor, era domiciliul socrilor săi, la care a locuit o

perioadă foarte scurtă de timp.

La dosar a fost

atașată copia cărții de identitate din care rezultă

domiciliul inculpatei, municipiul Bacău, str. Letea.

De asemenea, prin cererea de

apel, a solicitat să fie citată la adresa reprezentantului său,

avocat A.C. Bacău, str. Miron Costin.

Instanța de apel a

citat inculpata în mod greșit la adresa din Bacău, strada

Aviatorilor.

Potrivit art. 291 alin. (1) C.

proc. pen., judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt

legal citate și procedura este îndeplinită.

Chiar dacă avocatul

ales a fost prezent la judecată, art. 291 C. proc. pen., nu exclude

citarea părților în acest caz.

Procedând în acest fel,

instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 177 alin. (2) C.

proc. pen., conform cărora dacă printr-o declarație dată în

cursul procesului penal inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el

este citat la locul indicat.

Soluția care se impune

în cauză este cea prevăzută de art. 385

15

alin. (1)

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., admiterea recursului, casarea

hotărârii atacate și rejudecarea cauzei de către instanța a

cărei hotărâre a fost casată.

Cu ocazia rejudecării

vor fi verificate apărările inculpatei cu privire la declararea în

termen a apelului.

Admite recursul declarat de

inculpata C.C.E. împotriva deciziei penale nr. 14/ P din 26 ianuarie 2007 a

Curții de Apel Constanța.

Casează decizia

recurată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Constanța.

Dispune punerea de

îndată în libertate a inculpatei C.C.E. dacă nu este arestată în

altă cauză.

Cheltuielile judiciare

rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 16 martie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2983/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1313 din 19 decembrie 2003, Tribunalul București l-a condamnat pe inculpatul I.A., în baza art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., la 5
ÎCCJ 2003-10-03
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4229/2003
41 alin. (2) C. pen. Inculpatul a fost obligat să plătească despăgubiri civile după cum urmează: 1.049.406.397 lei către partea civilă SC A. SA Baia Mare; 90.723.956 lei către partea civilă SC A.C.; 72.476.228 lei către partea civilă SC E.
ÎCCJ 2012-04-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1303/2012
2007, pentru SC P.V. SNC Roman, un număr de 19 cecuri fără acoperire cu numerar disponibil în cont, prejudiciind în acest mod partea vătămată SC T. SRL. Bacău cu suma de 386.458 lei. În cursul judecății, au fost audiați inculpații, care îns
ÎCCJ 2008-04-18
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1445/2008
ității, mai multe sume pe care i le-ar fi datorat, pentru felurite „cauze juridice”, dovedite, toate, nereale, SC L.C. SRL Tulcea, sume care totalizau 2.363.906.250 lei, înserând, totodată, precizarea potrivit cu care „ suma totală de plată
ÎCCJ 2007-06-08
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3080/2007
de despăgubiri civile. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: În lunile mai 2001 – august 2001, organele de urmărire penală din județul Neamț, au fost sesizate de SC V.I. SRL Slobozia, SC Y.K.P.C. SRL
Sursă