ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5744/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 116

din 17 februarie 2006 a Tribunalului Iași a fost condamnat inculpatul G.C.F.,

la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare, 2 ani interzicerea exercitării

drepturilor enumerate la art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea

infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art.

174, art. 175 lit. i) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art.

71 și 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest

și s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă începând cu data de 19 noiembrie

2004.

S-a confiscat cuțitul

folosit la săvârșirea faptei.

A fost obligat inculpatul la

despăgubiri civile și la plata cheltuielilor judiciare.

A fost respinsă cererea de

schimbare de încadrare juridică.

Pentru a se pronunța în

sensul celor de mai sus prima instanță a reținut că, în data de 3 octombrie

2004, până în jurul orelor 21,00, inculpatul G.C.F. a stat în barul SC D. SRL

Voinești împreună cu sora sa, G.E. și concubinul acesteia, N.M., cu care a

consumat 12 sticle cu bere a 1/2 litri.

La închiderea barului cei

trei s-au deplasat spre un alt bar din centrul satului Voinești SC N. SRL

situat aproximativ la 100 metri distanță de primul.

Când inculpatul G.C.F. l-a

văzut pe B.V., s-a îndreptat spre acesta, spunându-i: „Tu-ți morții mătii, mai

ești șmecher, că acum îți tai gâtul !”, după care a scos din buzunarul drept al

pantalonilor un cuțit tip „fluture”, cu două mânere care ascund lama, pe care

l-a arătat părții vătămate B.V. Inculpatul a mai spus părții vătămate: „Nu stai

să vezi cum taie ? !”.

G.E., aflată în zonă a

aruncat cu o sticlă plină de bere spre partea vătămată, aceasta s-a

dezechilibrat, permițând inculpatului să o ajungă din urmă. Martorul F.V.F. a

văzut cum inculpatul l-a prins pe B.V. de haină și i-a aplicat o primă lovitură

cu acel cuțit în partea stângă a toracelui.

Partea vătămată a reușit să

se smulgă din mâinile inculpatului deplasându-se pe strada asfaltată, la vale.

A luat o bucată de scândură și atunci când inculpatul s-a apropiat din nou, l-a

lovit cu o scândură o singură dată peste umărul stâng. Ulterior partea vătămată

a abandonat scândura și a continuat să alerge la vale. Inculpatul a ajuns din

urmă partea vătămată în dreptul casei surorilor I.; aici, inculpatul a mai

lovit de două ori, cu același cuțit în zona stângă a toracelui și în piept.

Partea vătămată a căzut la pământ, strigând după ajutor, împrejurare în care

inculpatul a afirmat: „Morții mătii, las' să-ți curgă sângele ca la pui !”

Prin locul respectiv a

trecut o mașină a S.J.A. Iași, care l-a preluat și pe B.V. și l-a transportat

la spital în municipiul Iași.

Potrivit raportului de

constatare medico-legală nr. 3198 din 15 octombrie 2004 întocmit de I.M.L. Iași

partea vătămată a prezentat plăgi toracice transfixiante cu hemotorax masiv,

plagă transfixiantă a lobului pulmonar inferior, plagă ventriculară stg. cu

tamponadă cardiacă și insuficiență respiratorie acută și șoc hemoragic

consecutiv.

S-a concluzionat că,

leziunile s-au produs prin loviri repetate cu obiect înțepător-tăios (cuțit) și

pot data din 3 octombrie 2004.

Pentru cele două plăgi

tăiate penetrante, pulmonare și cardiace a necesitat 35-40 zile de îngrijiri

medicale cu reexaminare în cazul apariției unor complicații. Aceste plăgi au

pus în primejdie viața părții vătămate.

Partea vătămată a mai

prezentat o plagă tăiată nepenetrantă a hemitoracelui stg. ce s-a putut produce

prin loviri cu obiect înțepător tăios (cuțit) poate data din 3 octombrie 2004

pentru care a necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

S-a reținut că, situația de

fapt a fost dovedită cu declarația părții vătămate, concluziile raportului de

constatare medico-legală, declarațiile martorilor oculari audiați în cauză și

recunoașterea parțială a inculpatului, și că față de modul cum a acționat

inculpatul, fapta se circumscrie conținutului infracțiunii de tentativă de omor

calificat și nu vătămare corporală gravă.

Nu s-a putut reține starea

de provocare, motivându-se că acțiunea victimei de a lovi cu mică intensitate

inculpatul peste umăr, cu o scândură urmată de fuga acesteia, nu constituie o

împrejurare de natură a fi considerată stare de provocare.

În latura civilă, s-a

reținut că daunele materiale nu sunt dovedite, iar cele morale pot fi acoperite

prin echivalent bănesc.

În termen, hotărârea a fost

apelată de inculpat cu motivarea că fapta realizează elementele constitutive

ale infracțiunii de vătămare corporală, că daunele morale nu au fost la

valoarea acordată de instanță, că fapta s-a consumat în stare de provocare din

partea victimei.

Prin decizia penală nr. 211

din 15 august 2006, Curtea de Apel Iași a respins apelul formulat de inculpatul

G.C.F., reținându-se că atât încadrarea juridică cât și daunele morale au fost

corect stabilite.

Împotriva acestei decizii a

formulat recurs inculpatul, reiterând critica vizând încadrarea juridică și

reținerea stării de provocare iar în subsidiar, reducerea pedepsei, sub

aspectul laturii civile a solicitat reducerea daunelor morale.

Examinând cauza, prin prisma

motivelor invocate cât și din oficiu, se constată că recursul este nefondat.

Cum, corect s-a reținut de

cele două instanțe, starea conflictuală existentă între familiile inculpatului și

victimei sau acțiunea acesteia din urmă de a lovi cu o mică intensitate pe

inculpatul care îi aplicase deja părții vătămate o puternică lovitură cu

cuțitul, nu este o împrejurare de natură a avea în psihicul inculpatului o

puternică stare de tulburare în sensul dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen.

Cât privește încadrarea

juridică este de necontestat că modul în care a acționat inculpatul, obiectul

folosit, intensitatea loviturilor, zona vitală afectată îndreptățește reținerea

faptei de tentativă la omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și 175 lit.

i) C. pen. și nu pe aceea de vătămare corporală gravă. Și daunele morale sunt

corect apreciate față de suferințele fizice și psihice ale părții vătămate.

Examinând cauza din oficiu

nu se constată că sunt motive care să conducă la casarea hotărârilor, urmează

ca potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

să respingă recursul declarat de inculpatul G.C.F., cu obligarea acestuia la

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul G.C.F. împotriva deciziei penale nr. 211 din 15

august 2006 a Curții de Apel Iași.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 19 noiembrie 2004

la 5 octombrie 2006.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 5 octombrie 2006.