ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1232/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamantul M.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de

Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 11209 din 13 mai 2005, emisă de pârâtă,

obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000,

pe perioada 11 iulie 1943 - 15 octombrie 1944.

În susținerea acțiunii, reclamantul

a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă și

declarații autentificate ale unor martori, audiați și în instanță, din care a

rezultat că acesta s-a refugiat împreună cu familia, din localitatea Sânicolaul

Român, în Ianoșda, din motive etnice.

Pârâta, prin întâmpinare, a

solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 309/CA/2005

- PI, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 11209 din 13 mai 2005, emisă

de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000,

pe perioada 11 iulie 1943 - 15 octombrie 1944.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe

motiv că schimbul de domiciliu al reclamantului nu s-a datorat persecuției

etnice.

Examinând cauza și sentința atacată,

Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act

normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații expres prevăzute de lege.

Prin persoana care a fost

strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate, se înțelege persoana

care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă

localitate, din motive etnice.

Legiuitorul a urmărit să acorde

drepturi compensatorii, tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au

avut de suferit ca urmare a persecuțiilor etnice.

Cum în cauză s-a făcut dovada că

reclamantul, împreună cu familia, s-a refugiat din localitatea Sânicolaul Român,

în Ianoșda, din motive etnice, în perioada 11 iulie 1943 - 15 octombrie 1944,

în mod corect instanța de fond a reținut că acesta a suportat consecințele

morale și materiale ale refugiului și este îndreptățit să se bucure de

drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Pentru aceste considerente, recursul

va fi respins ca nefondat menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 309/CA/2005 - PI din 7

noiembrie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 aprilie 2006.