ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1232/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamantul M.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 11209 din 13 mai 2005, emisă de pârâtă, obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pe perioada 11 iulie 1943 - 15 octombrie 1944. În susținerea acțiunii, reclamantul a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă și declarații autentificate ale unor martori, audiați și în instanță, din care a rezultat că acesta s-a refugiat împreună cu familia, din localitatea Sânicolaul Român, în Ianoșda, din motive etnice.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii. Prin sentința civilă nr. 309/CA/2005 - PI, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 11209 din 13 mai 2005, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pe perioada 11 iulie 1943 - 15 octombrie 1944. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe motiv că schimbul de domiciliu al reclamantului nu s-a datorat persecuției etnice. Examinând cauza și sentința atacată, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 1 din O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații expres prevăzute de lege. Prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice. Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor etnice.

Cum în cauză s-a făcut dovada că reclamantul, împreună cu familia, s-a refugiat din localitatea Sânicolaul Român, în Ianoșda, din motive etnice, în perioada 11 iulie 1943 - 15 octombrie 1944, în mod corect instanța de fond a reținut că acesta a suportat consecințele morale și materiale ale refugiului și este îndreptățit să se bucure de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000. Pentru aceste considerente, recursul va fi respins ca nefondat menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 309/CA/2005 - PI din 7 noiembrie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2006.